La Senat a fost înregistrată pentru dezbatere propunerea legislativă pentru completarea art. 222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Propunerea legislativă prevede completarea art. 222 din Codul Penal cu încă două alineate, având următorul conținut:
(3) Fapta persoanei majore de a iniția o relație de prietenie, de a oferi îngrijire sau ocrotire, precum și oferirea de cadouri unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani, în scopul comiterii unui act dintre cele prevăzute în art. 220 sau art. 374, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(4) Dacă pentru fapta prevăzută la alin. (3) persoana majoră solicită, inclusiv atunci când propunerea a fost facută prin mijioacele de transmitere la distanță, persoanei care nu a împlinit vârsta de 16 ani să mențină secretă sau discretă relația de prietenie, îngrijire, ocrotirea sau cadourile oferite, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Prezenta propunere legislativă introduce în legislația penală românească necesitatea, apărută în urma unor evoluții nefaste din ultimii ani în societate, de sancționare a fenomenului infracțional, consacrat atât în cultura populară, cât și în limbajul de specialitate sub denumirea generică de „grooming”, termen tradus din limba engleză prin „îngrijire, ocrotire” și care desemnează acțiunea potențialilor agresori sexuali de minori, prin care încearcă, în faza inițială a racolării, într-o manieră insidioasă, câștigarea încrederii victimei lipsite de discernământ printr-o atitudine prietenoasă.
În cultura occidentală, aceste tentative, inclusiv inițiate și transmise prin mijloace de comunicare la distanță (acțiuni devenite tot mai frecvente în era internetului și a rețelelor de socializare), sunt aspru sancționate atât social, cât și penal de către autoritățile responsabile.
Cea mai completă și cu un pronunțat rol de prevenire și combatere a abuzurilor față de minori este legislația din Marea Britanie, stat în care există o lege specială, adoptată în anul 2003, care sancționează toate formele de abuz sexual și emoțional (Sexual Offences Act 2003). Un alt fapt interesant din legislația britanică este acela că autoritățile țin cont și chiar încurajează anchetele și intervențiile activiștilor civici independenți, cei care identifică prădătorii sexuali de minori din mediul online. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „vigilantism”, introdus și popularizat în România de activistul civic Alexandru Constandachi, cunoscut sub titulatura de „Justițiarul de Berceni”.
Clipurile publicate de acesta pe YouTube, ce conțin acțiuni de prindere în flagrant a prădătorilor sexuali, au strâns sute de mii de vizualizări, constituindu-se într-o veritabilă campanie de conștientizare care a schimbat mentalități. La fel de exemplară cu privire la pedepsirea fenomenului de grooming este și legislația din Italia. Articolul 609 din Codul Penal Italian prevede: „Ademenire” înseamnă orice act care vizează câștigarea încrederii minorului prin trucuri, lingușiri sau amenințări, inclusiv prin utilizarea internetului sau a altor rețele sau mijloace de comunicare.”
Prezentul proiect legislativ este un apel cât se poate de serios și responsabil de conștientizare a insecurității mediului virtual, la care se expun copiii odată cu accesul la rețelele de socializare, medii în care pot fi abordați, amăgiți și ulterior racolați de către indivizi cu tulburări de comportament pedofil.
Au existat o serie de cazuri în România care cer necesitatea unui „moment 0”, și anume înăsprirea legislației penale în scopul protejării minorilor de abuzuri ce induc traume de nesurmontat și reducerii numărului victimelor afectate de comportamentele deviante ale adulților. Cel mai recent caz de acest tip, extrem de mediatizat, șocant prin proporția efectelor pe care le-a generat, ne-a relevat faptul că actuala legislație penală nu acoperă metodele din ce în ce mai sofisticate de manipulare ale prădătorilor sexuali de minori, șlefuite în mediul online. Expert în descoperirea și pregătirea copiilor cu abilități superioare, Lajos Kristof, sub pretextul că vrea să ajute minorul, i-a oferit de-a lungul timpului mai multe sume de bani și bunuri (iPhone, haine), reușind să-l îndepărteze de familie.
Treptat, i-a inoculat că familia este nocivă și că el este persoana de atașament, mărturisesc sursele citate. Între 2000 și 3000 de lei i-ar fi dat Kristof lunar victimei sale.
În concluzie, este momentul nu doar pentru armonizarea legislației românești cu legislațiile altor state, cu societăți și autorități poate mai evoluate din punct de vedere moral, hotărâte să accepte și să admită pericolul grooming-ului, ci și pentru că situația din România impune schimbări legislative în favoarea protecției minorilor.
