Astăzi, 24 iulie, Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea Raport privind Statul de Drept. El analizează evoluțiile pozitive și negative din statele membre în patru domenii-cheie pentru statul de drept: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Analizând aceste domenii, Comisia a continuat să își aprofundeze evaluările și să monitorizeze provocările și evoluțiile identificate în cele două rapoarte anterioare.
„La 15 septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a închis în mod oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referință și a dat curs tuturor recomandărilor stabilite în cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în temeiul raportului privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre ale UE. Au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare. O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce demonstrează eficiența în continuare a căilor de atac. Se depun eforturi pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, deși, deocamdată, există încă o serie de posturi vacante care, în timp, ar putea afecta calitatea și eficiența justiției. S-au depus eforturi semnificative pentru a îmbunătăți digitalizarea în cadrul sistemului de justiție. S-au luat o serie de măsuri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a legilor justiției.
Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, răspunsul legislativ întârziat privind termenele de prescripție a condus în continuare la închiderea unui număr mare de cazuri de corupție și la anularea condamnărilor. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție din justiție. O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost transmisă Ministerului Justiției, dar aceasta nu acoperă practica „ușilor turnante”. Nu au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce privește introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
Agenția Națională de Integritate a continuat să își desfășoare activitatea în mod eficient în ceea ce privește conflictele de interese, declarațiile de avere și avertizarea în interes public.
Legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată. Achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, întrucât este un sector prioritar, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice.
Se preconizează că funcționarea și eficacitatea Consiliului Național al Audiovizualului vor fi îmbunătățite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. Deși informațiile privind structura acționariatului societăților care dețin licențe audiovizuale sunt în prezent publice, este în continuare dificil pentru publicul larg să știe cine deține în cele din urmă societăți din domeniul mass-mediei din afara sectorului audiovizual. Se impune în continuare consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, iar lipsa finanțării face dificilă îndeplinirea de către televiziunea publică a mandatului său de serviciu public. În pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni,se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-mediei private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informații nu a înregistrat încă îmbunătățiri. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea comercială asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.
Sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficace, deoarece deficiențele subzistă. Se depun eforturi considerabile pentru a îmbunătăți calitatea și transparența procesului decizional; guvernul utilizează în continuare în mod frecvent ordonanțele de urgență, deși numărul acestora este în scădere. S-au luat măsuri pozitive pentru a obține acreditarea a două instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului. Proiectele legislative și o viitoare nouă strategie ar putea contribui la îmbunătățirea situației organizațiilor societății civile, care continuă să se confrunte cu provocări juridice și financiare.” se arată în rezumatul Raportului.
Pe această bază și având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință și pe lângă reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de redresare și reziliență, României i se recomandă:
• Să finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare.
• Să facă în continuare eforturi în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
• Să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
• Să introducă norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
• Să își intensifice eforturile de consolidare normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a independenței serviciilor publice de mass-media în materie de decizii editoriale și de guvernanță, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.
• Să își intensifice eforturile de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.
• Să continue procesul de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
Raport integral: https://commission.europa.eu/publications/2024-rule-law-report-communication-and-country-chapters_en?prefLang=ro
Ministerul Justiției a sprijinit încă de la început instituirea acestui mecanism, care evaluează toate Statele Membre ale Uniunii Europene, pe baza acelorași standarde. Reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și independența mass-media, aspecte legate de sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului.
La fel ca în anii precedenți, Ministerul Justiției a cooperat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiției (cuprinse în Raportul de țară din 5 iulie 2023).
Raportul de anul acesta notează numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:
– evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției de către Panelul de experți independenți înființat de Ministerul Justiției (în septembrie 2023) și publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiției (în februarie 2024);
– demararea consultărilor la nivel instituțional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experți;
– asigurarea stabilității reformei judiciare și a implementării Legilor Justiției;
– eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraților);
– progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar;
– eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar;
– eforturi pentru soluționarea inechităților salariale din sistemul judiciar;
– reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetățenilor.
Raportul notează elemente de progres și în ceea ce privește cadrul anticorupție, precum:
– implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție;
– stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi);
– menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;
– progrese în funcționarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală și minim 3 în structurile teritoriale); de asemenea s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi;
S-au făcut progrese în raport de cele șapte recomandări din 2023 și s-a constatat că, pentru domeniul justiției, au fost înregistrate progrese remarcabile, precum și pentru o parte din cadrul anticorupție.
Acest rezultat lăudabil este determinat de multă muncă şi de efortul conjugat al multor instituţii, precum şi de buna colaborare dintre Ministerul Justiţiei, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi a întregului sistem judiciar.
Rămân, însă, unele recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităților române din afara sferei judiciare, se arată în comunicatul Ministerului Justiției.
