1.175.582 sunt femei şi 607.889 bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui.
Dintre prenumele feminine, cel mai întâlnit este Florentina – 134.621 de persoane poartă acest nume.
În rândul bărbaţilor, cel mai întâlnit este prenumele Florin – 344.058, dar şi Florian – 51.438.
Prenumele feminine întâlnite sunt: Anemona – 1.118; Angela – 57.208; Angelica – 28.015; Brânduşa/Brandusa – 1.146; Brînduşa/Brindusa – 5.121; Camelia – 73.895; Crina – 21.265; Crinela – 860; Crinuta/Crinuţa – 998; Crizantema – 295; Crăiţa – 302; Dalia – 4.105; Daria – 61.199; Delia – 41.326; Floarea – 57.570; Flora – 769; Florea – 39; Floriana – 4.901; Florica – 79.543; Floricela – 4; Floricica – 1.606; Florina – 83.177; Florinela – 3.102; Garofiţa/Garofita – 2.911; Gentiana/Genţiana – 452; Gherghina – 14.847; Hortensia – 700; Iasmina – 14.271; Iris – 10.192; Liliana – 99.864; Lăcrămioara/Lacramioara – 31.002; Malina/Mălina – 5.551; Margareta – 39.112; Micşunica/Micsunica – 551; Narcisa – 16.620; Ortansa – 2.220; Ortensia – 292; Panseluţa/Panseluta – 436; Romaniţa/Romanita – 503; Rosa – 612; Roza – 3.469; Steluta/Steluţa – 15.852; Trandafira – 1.397; Veronica – 63.824; Violeta – 57.860; Viorela – 3.105; Viorica – 127.487; Zambila – 228 şi Zambilica – 39.
În rândul bărbaţilor, se pot întâlni prenume precum: Bujor – 1.277; Crin – 220; Crinu – 764; Florentin – 26.218; Floricel – 848; Floricică/Floricica – 3; Florică/Florica – 2.555; Florin – 344.058; Florinel – 13.831; Ghiocel – 1.128; Iasmin – 853; Iris – 53; Lilian – 3.231; Malin/Mălin – 496; Micsunel/Micşunel – 92; Mugur – 976; Mugurel – 8.727; Mărgărit – 565; Narcis – 15.778; Trandafir – 1.906; Viorel – 132.872.
În această zi, se sărbătoresc şi nume de flori mai puţin folosite pe care, adesea, le trecem cu vederea. Aşadar, dacă printtre cunoscuţii tăi ai persoane ale căror nume se regăsesc în lista de mai jos, nu uita să le transmiţi nurările tale de bine.
- Angela, Angelica – de la Angelica de pădure
- Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa
- Delia (de la Dalie), Dumitriţa (denumire populară a crizantemei)
- Eugenia – de la planta cu acelaşi nume
- Genţiana, Gherghina (o altă denumire a Daliei)
- Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana;
- Liliana, Lilian (de la liliac sau de la englezescul Lilly, pentru crin)
- Mălin, Mălina – de la pomul cu acelaşi nume
- Romaniţa
- Veronica
- Semnificaţia celor mai rare nume care se sărbătoresc în Duminica Floriilor
- Numele Anemona își are originea în Grecia Antică. Anemona era o nimfă care a fost transformată într-o floare deoasebit de frumoasă, care crește astăzi în zona Mării Mediterane. O altă legendă spune că anemonele sunt lacrimile Afroditei, zeița greacă a iubirii.
- Brânduşa este floarea dragostei şi a pasiunii, iar despre posesoarele acestui nume se spune că pun multă pasiune în tot ceea ce fac.
- Numele Călin provine din limbile slave – „Kalina” – şi este un gen de plante din familia Adoxaceae, cu fructe de culoare roșie grupate sub formă de ciorchini asemănător socului, din fructele lui se extrage un medicament care scade tensiunea arterială.
- Numele de Codrin, Codrina, Codruţ și Codruţa derivă de la termenul latin quodrum, care se traduce prin „pădure”, „dumbravă” sau „codru”.
- Numele Iris provine de la sluga personală a zeiței Hera și curiera specială a acesteia și a lui Zeus din ordinul căruia căra apă din Styx cu ulciorul, adormindu-i cu această apă pe sperjuri. Iris era considerată mesageră între zei și oameni: penetrând bolta cerească, dădea la o parte în fiecare seară perdeaua ce o acoperea, făcând să apară stelele.
- Numele Laur şi Laura fac trimitere la frunzele de laur (dafin). În trecut, coroniţele din frunze de laur erau așezate pe capul împăraților, al poeților și al învingătorilor, laurul devenind astfel simbolul victoriei. Tot din acest considerent se sărbătoresc şi prenumele Dafin, Dafina.
- Mălina este un nume care provine din limba romană şi derivă din mălin, un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe.
În fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște, creștin-ortodocșii sărbătoresc Floriile, sau Intrarea Domnului în Ierusalim. În România sunt numeroase tradiții și superstiții de Florii, o sărbătoare cu mare însemnătate mare pentru creștini. Anul acesta, Floriile sunt sărbătorite în data de 28 aprilie. Sărbătoarea marchează intrarea în Săptămâna Patimilor, care se sfârșește odată cu sărbătoarea Învierii Domnului.Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Această sărbătoare este una dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat. În această zi, se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici, iar credincioșii merg la biserică cu crenguțe de salcie. Acestea sunt binecuvântate de către preot în cadrum unui moment special, ținut înainte de Liturghie.Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli. Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile. În unele zone, crenguțele de salcie sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an. În alte zone, după slujbă, ramurile de salcie sunt duse la cimitir și puse în pe morminte pentru a le aminti celor plecați dintre noi că urmează Paștele. Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele. Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crească înaltă cânepa. Un alt obicei este cel de a lega sălciile sfințite în jurul taliei pentru a le da vigoare și putere oamenilor pentru muncile câmpului.
