În dosar a fost schimbată încadrarea juridică a celor 425 de decontări fictive din fraude informatice în înşelăciuni. Femeia nu a putut fi condamnată, întrucât răspunderea penală s-a prescris. Este vorba despre şefa farmaciei spitalului din Marghita, Balogh Eva, acuzată că a fraudat bugetul CAS prin firma proprie de îngrijiri la domiciliu. Femeia a decontat peste 425 de servicii medicale fără să le execute. ub pretextul acordării gratuite de scutece pentru adulţi persoanelor în vârstă imobilizate la pat, inculpata obţinea actele de identitate şi medicale ale persoanelor asigurate de CAS Bihor pe care le folosea pentru întocmirea dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, care erau ulterior aprobate de preşedintele CAS Bihor, urmând folosirea frauduloasă de către inculpată a cardurilor de sănătate ale pacienţilor cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate Acum este obligată să returneze banii încasaţi, dar și penalități, în total fiind vorba de peste 75.000 euro. Hotarârea Curții de apel Oradea e definitivă. S-a reţinut că în cauză nu este aplicabilă întreruperea prescripției prevăzută de art. 155 alin. (1) Cod penal, deoarece acest articol în forma anterioară modificării prin OUG nr. 71/2022, declarat neconstituțional prin deciziile Curții Constituționale nr. 358/2022 și nr. 297/2018, reprezenta legea penală mai favorabilă pentru inculpată, prin inaplicabilitatea întreruperii prescripției prevăzute de alineatul 1. În consecință, în baza art. 5 Cod penal, s-a reţinut că este obligatoriu de aplicat legea penală mai favorabilă, cu consecința lipsei întreruperii prescripției prin îndeplinirea actelor de procedură în faza de urmărire penală și cameră preliminară, se arată în hotărâre.
Rejust.ro scrie că din n probele administrate pe parcursul urmăririi penale, s-a constatat și faptul că și în cursul anului 2018, #### de Asigurări de Sănătate Bihor a fost în continuare indusă în eroare de către reprezentantul legal al S.C. ####### S.R.L. ######## cu prilejul decontării unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, prin consemnarea în actele de decont și raportarea în SIUI a unor activități medicale care în realitate nu au fost prestate asiguraților. În cauză, prin încheierea de ședință din 21.06.2023 pronunţată de Judecătoria ######## a fost dispusă schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de fraudă informatică (425 de acte materiale) în infracțiunea de înșelăciune în forma calificată, prevăzută de art. 244 alin. (2) Cod penal. ##### în vedere data săvârșirii faptelor deduse judecății, respectiv anii #########, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de textele legale sancționatoare, respectiv art. 244 alin. (2), art. 322 alin. (1) și art. 326 Cod penal, s-a reţinut că în cauză, pentru toate trei infracțiunile pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, este aplicabil termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, respectiv 5 ani. S-a reţinut că în cauză nu este aplicabilă întreruperea prescripției prevăzută de art. 155 alin. (1) Cod penal, deoarece acest articol în forma anterioară modificării prin OUG nr. 71/2022, declarat neconstituțional prin deciziile Curții Constituționale nr. 358/2022 și nr. 297/2018, reprezenta legea penală mai favorabilă pentru inculpată, prin inaplicabilitatea întreruperii prescripției prevăzute de alineatul 1. În consecință, în baza art. 5 Cod penal, s-a reţinut că este obligatoriu de aplicat legea penală mai favorabilă, cu consecința lipsei întreruperii prescripției prin îndeplinirea actelor de procedură în faza de urmărire penală și cameră preliminară. Ținând cont de deciziile Curții Constituționale nr. 358/2022 și nr. 297/2018, reţinând că termenul de prescripție penală de 5 ani pentru primele două infracțiuni descrise în rechizitoriu s-a împlinit în aprilie 2023, iar pentru cele opt infracțiuni de fals în declarații termenul de prescripție s-a împlinit începând cu data de 15.04.2020 pentru prima infracțiune de fals in declarații, până la data de 15.02.2023 pentru ultima infracțiune de fals in declarații, instanţa de fond a dispus încetarea procesului penal cu privire la infracțiunile pentru care inculpata a fost trimisă în judecată. Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că, în baza adresei nr. 11306/25.04.2019, #### de Asigurări de Sănătate Bihor s-a constituit parte civilă cu suma de 377.417 lei, din care 301.325 lei reprezentând prejudiciu cauzat Fondului Național Unic de Asigurări de ########, 50.599 lei majorări aferente debitului și 25.493 lei reprezentând penalități aferente debitului. Prin notele de ședință depuse la 14.07.2023, partea civilă a arătat că mijloacele de probă pe care se bazează constituirea de parte civilă a CAS Bihor sunt toate mijloacele instrumentate de organele de urmărire penală. Inculpata, prin apărător, la ultimul termen de judecată a arătat că nu solicită readministrarea probelor din faza de urmărire penală şi nici a unor alte probe în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei. Prin urmare, prima instanţă a socotit dovedită paguba rezultată din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma calificată şi continuată, prin cele 490 de acte materiale, probate cu declaraţiile de martor şi facturile şi deconturile lunare din dosarul de urmărire penală. S-a reţinut că din aceste înscrisuri rezultă că la data de 15.06.2015, au fost transmise de inculpata ###### ### și validate în S.I.U.I (în baza cardurilor de sănătate obţinute fraudulos de la asiguraţi) 7 raportări de servicii medicale pentru luna mai 2015 în valoare de 7.265 lei, privind 7 asigurați (7 acte materiale), respectiv: ####### ###### (1155 lei), #### ###### (1155 lei), ###-###### ######## (1155 lei), Camaran ##### ###### (500 lei), Troszkai ###### (1155 lei), ### ######### (1155 lei) și ##### ######### (990 lei), fără ca aceste servicii să fie prestate în realitate. Instanţa de fond a constatat că toate aceste raportări de servicii medicale nu aveau corespondent în realitate, angajaţii SC ####### SRL neprestând vreodată vreun serviciu de îngrijiri medicale la domiciliul persoanelor asigurate mai sus menţionate, fapt care rezultă atât din declaraţiile personalul angajat la ## #######, cât şi din declaraţiile aparţinătorilor pacienţilor cu vocaţie la îngrijiri medicale. Sub pretextul acordării gratuite de scutece pentru adulţi persoanelor în vârstă imobilizate la pat, inculpata obţinea actele de identitate şi medicale ale persoanelor asigurate de CAS Bihor pe care le folosea pentru întocmirea dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, care erau ulterior aprobate de preşedintele CAS Bihor, urmând folosirea frauduloasă de către inculpată a cardurilor de sănătate ale pacienţilor cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.) Văzând că există toate patru elementele răspunderii civile delictuale, respectiv faptă ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate şi vinovăţie în forma intenţiei, instanţa de fond a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă #### de Asigurări de ######## Bihor și, în consecință, a obligat inculpată la plata către partea civilă a sumei de 377.417 lei, din care 301.325 lei reprezentând prejudiciu cauzat Fondului Național Unic de Asigurări de ########, 50.599 lei majorări aferente debitului (calculate până în aprilie 2019) și 25.493 lei reprezentând penalități aferente debitului (calculate până în aprilie 2019). Avându-se în vedere cuantumul mare atât al despăgubirilor civile, cât și al cheltuielilor de judecată dispuse în cauză, văzând teza finală a art. 249 alin. (1) Cod procedură penală, cu privire la funcția măsurilor asigurătorii de garantare a executării cheltuielilor judiciare și a reparării pagubei produsă prin infracțiune, în baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, instanța de fond a menținut sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra cotei de ¼ dobândite prin succesiune conform certificatului de moștenitor nr. 7297/1984, asupra autoturismului #### înmatriculat cu nr. #######, an fabricație 2014 și a sumelor de bani aflate în conturile/depozitele bancare. Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a declarat apel inculpata ###### ### solicitând în principal admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii în sensul respingerii acţiunii civile ca neîntemeiată şi ridicarea măsurilor asiguratorii în cauză. În subsidiar solicită desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi în consecinţă trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria ########. În motivarea apelului, în ceea ce priveşte teza principală inculpata, prin avocat ales, arată acţiunea civilă nu poate fi admisă câtă vreme nu au fost dovedite condiţiile răspunderii civile. În ceea ce priveşte teza subsidiară s-a arătat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare faţă de încălcarea dreptului la un proces echitabil, hotărârea instanţei de fond nefiind motivată din mai multe puncte de vedere. Astfel nu s-a analizat sub nicio formă apărarea inculpatei potrivit căreia o parte din faptele care au fost deduse judecăţii nu există, totodată hotărârea reprezintă o copie identică a descrierii faptelor aşa cum a fost expusă în rechizitoriu, lipsind o minimă evaluare a probelor contestate de inculpată. Totodată nu a fost realizată o descriere concretă a elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv a faptei ilicite, a circumstanțelor formării convingerii vinovăţiei şi a modului de stabilire a întinderii prejudiciului. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, atât prin prisma motivelor de apel invocate de apelant, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) Cod de procedură penală şi art. 420 alin. (10) Cod de procedură penală, Curtea constată următoarele: Curtea constată că în faţa primei instanţe inculpata a solicitat constatarea împlinirii termenului de prescripţie, nesolicitând nici în cuprinsul motivelor de apel dispunerea unei soluţii de achitare întemeiate pe pretinsa lipsa probelor în acuzare, motiv pentru care Curtea nu va antama problematica existenţei faptelor penale cercetate, a tipicităţii obiective şi subiective respectiv a caracterului nejustificat şi imputabil, cauza fiind definitivă sub aspectul laturii penale. Cu titlu preliminar Curtea apreciază că în cauză nu se impune casarea cu trimiterea spre rejudecare a laturii civile, hotărârea criticată sub aspectul lipsei motivării conţinând argumentele care fundamentează soluţia de angajare a răspunderii civile delictuale a inculpatei chiar dacă de o manieră succintă. Se observă că deşi inculpata a contestat în mod formal probaţiunea administrată în cursul urmăririi penale, aceasta nu a solicitat readministrarea probaţiunii şi nici nu a propus noi probe. Curtea reține că, în baza adresei nr. 11306/25.04.2019, #### de Asigurări de ######## Bihor s-a constituit parte civilă cu suma de 377.417 lei, din care 301.325 lei reprezentând prejudiciu cauzat Fondului Național Unic de Asigurări de ########, 50.599 lei majorări aferente debitului și 25.493 lei reprezentând penalități aferente debitului. Anagajarea răspunderii civile presupune dovedirea cumulativă a condiţiilor reglementate de art. 1357 Cod civil respective existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, a culpei.
Partajează acest conținut:
