SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat, marţi, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 88 indice 1 – 9 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Judecătorii CCR au stabilit că dispozițiile art. 88 indice 1 alin. (6) și art. 88 indice 8 alin. (1) lit. d) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.
Textele de lege în privința cărora a fost pronunțată soluția de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate au următorul cuprins:
– art.88 indice 1 alin.(6) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară – „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
– art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară – „Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: […] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Curtea Constituţională a reținut încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legii, precum și în art.131 alin.(1) și în art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalității și controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public.
Motivele pentru care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a celor două texte legale:
„Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).
În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.
Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J.
Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință.
Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice.”
În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(1)-(5), art.88 indice 2-indice 7, art.88 indice 8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 indice 9 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;
Aceeaşi decizie a fost luată şi în ceea ce priveşte dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Partajează acest conținut:
