Judecătoria Oradea a hotărât ieri să pedepsească cu 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, un factor poștal din Șumugiu, .pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. Aceasta fiindcă a semnat de primire pentru un plic care continea o somație de plată de la o bancă. Destinatarul a vrut să recupereze de la factorul postal suma de 72.178,64 lei, însă instanța s-a opus considerând că aceasta este reprezintă pe care banca de la care partea civilă a contractat un credit şi nu l-a achitat, a calculat-o cu titlu de credit, dobânzi şi cheltuieli aferente.
Femeia care lucra la poștă după ce a căutat în mai multe rânduri pe destinatarul, întrucât era obligată să restituie la poştă dovada de înmânare, fără să conştientizeze urmările pe care le produce, a semnat procesul verbal de înmânare, care însoţea nişte acte emise în procedura executării silite pentru un credit angajat nu l-a achitat la timp, astfel că banca a demarat procedura executării silite
În data de 30.06.2021, inculpata, în calitate de factor poştal cu competenţă în satele Şumugiu şi Mierlău, a avut de expediat un plic de la ### ######## ##### #######, împreună cu o înştiinţare în atenţia numitului ###### ####### ######. Inculpata s-a deplasat la domiciliul destinatarului despre care ştia că locuieşte împreună cu mama sa Tipi #######, dar negăsind-o acasă, bănuind că se va întâlni cu aceasta prin localitate şi îi va putea înmâna actele respective, nu a lăsat în cutia poştală şi nici nu a afişat înştiinţarea. În zilele următoare inculpata a încercat încă o dată să înmâneze plicul deplasându-se din nou la domiciliul destinatarului şi întrucât trebuia să predea la poştă dovada de înmânare, a semnat-o în locul primitorului, iar plicul l-a predat numitei Tipi ####### la o dată ulterioară, în cursul lunii iulie 2021. Dovada de înmânare semnată în fals de către inculpată a ajuns la dosarul execuţional fiind observată de către destinatarul ###### ####### ###### cu ocazia judecării contestaţiei la executare pe care a formulat-o la Judecătoria ######, prin care a solicitat anularea întregii executări silite ce face obiectul dosarului execuţional 284/E/2021 al ### ######## ##### #######, pentru considerentul principal că nu i s-a comunicat titlul executoriu şi somaţia; contestatorul ###### ####### ###### susţinând că a luat act de executarea silită demarată împotriva sa printr-un mesaj primit pe telefonul mobil de la o instituţie bancară, prin care i s-a adus la cunoştinţă blocarea sumei de 72.178,64 lei. În cauză s-a efectuat un raport de constatare criminalistică, nr. 210.094, din data de 20.10.20221, în care se concluzionează, concordant cu declaraţia inculpatei că semnătura de la rubrica „Primitor”, de pe documentul intitulat „DOVADĂ DE ÎNMÂNARE”, în dosarul de executare silită nr. 284/E/2021, datată 30.06.2021, nu a fost executată de numita Tipi ####### şi deşi nu s-a putut stabili dacă această semnătură a fost executată de către inculpată, aceasta a recunoscut acesta aspect în cuprinsul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, scrie rejust.ro. Conform aceleași surse, la termenul de judecată din 11.03.2024, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile reţinute în rechizitoriu de fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 320 alin. 1 C.penal și abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 alin. 1 C.penal, ambele cu reținerea art. 38 alin. 1 C.penal în infracţiunea de fals intelectual prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 C.penal, reţinând că inculpata cu prilejul întocmirii înscrisului oficial reprezentând dovadă de înmânare a unor acte emise de ### ######## ##### a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi anume faptul că plicul a fost înmânat destinatarului, a trecut date de identitate ca fiind cele ale destinatarului şi a semnat în numele acestuia. Încadrarea juridică corectă pentru starea de fapt reţinută este cea de fals intelectual, deoarece datele nereale au fost inserate cu prilejul întocmirii înscrisului. Acţiunea de a semna în fals în locul destinatarului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, deoarece inculpata nu a contrafăcut semnătura destinatarului, ci a semnat-o cu prilejul întocmirii înscrisului, atestând astfel că acea semnătură aparţine destinatarului. ( în acelaşi sens este şi decizia Curţii de Ape Oradea, Secţia penală nr. 579/2003). În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa reţine că aceasta are un caracter subsidiar, întrucât în speţă chiar dacă infracţiunea reţinută în sarcina inculpatei nu este infracţiune de serviciu în sens strict, poate fi comisă doar de către funcţionari (infracţiunea de fals intelectual), existând acelaşi raport de tip normă generală (abuzul în serviciu) – normă specială. Atâta timp cât infracţiunea specială cea de fals intelectual poate fi comisă doar de către un funcţionar public sau privat, înseamnă că acea normă protejează, chiar dacă în plan secund, şi corecta îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către funcţionar (pe lângă valoarea socială principală protejată, cum ar fi încrederea publicului în înscrisuri) reprezentând de fapt şi o sancţionare punctuală a unor conduite abuzive din partea funcţionarului. Prin urmare în raport cu infracţiunile ce pot fi comise doar de funcţionari, abuzul în serviciu are caracter subsidiar, fiind exclusă în consecinţă reţinerea sa în concurs cu infracţiunea ,,specială”, motiv pentru care instanţa a procedat la schimbarea încadrării juridice în sensul menţionat anterior. În cursul cercetării judecătoreşti, cu ocazia audierii, inculpata a recunoscut comiterea faptelor astfel cum au fost reţinute prin actul se sesizare al instanţei (fila 25), solicitând să se facă aplicarea prevederilor art. 375 C.p.p.. Inculpata a recunoscut cu ocazia audierii că ,, … în procesul verbal de comunicare a actelor de procedură am consemnat în mod nereal că am înmânat respectivele acte destinatarului şi am semnat în locul acestuia.”.
Partajează acest conținut:
