Prin decizia din 27 iunie 2017, Comisia a constatat că Google a privilegiat, pe pagina sa de rezultate de căutare generală, rezultatele propriului serviciu de comparare a produselor în raport cu cele ale serviciilor concurente de comparare a produselor. Google a prezentat rezultatele de căutare ale serviciului său de comparare a produselor pe poziția cea mai de sus și le-a evidențiat în „Shopping Units” prin informații atractive oferite prin imagini și text. În schimb, rezultatele căutării serviciilor concurente de comparare a produselor nu apăreau decât pe o poziție inferioară, sub forma unui link albastru.
Acest lucru a avut drept consecință faptul că utilizatorii accesau mai frecvent rezultatele serviciului de comparare a produselor al Google decât pe cele ale concurenților săi. Deturnarea traficului provenit de pe pagina de rezultate generale a Google pe care aceasta o implica nu s-a bazat pe o calitate mai bună a serviciului de comparare a produselor al Google. Dimpotrivă, rezulta din autofavorizare și din efectul de pârghie creat prin intermediul paginii de rezultate generale a Google, și anume din exploatarea poziției sale dominante pe piața serviciilor de căutare generală pe internet.
Or, serviciile concurente de comparare a produselor depindeau de traficul provenind de pe pagina de rezultate generale a Google pentru succesul lor comercial și pentru a putea rămâne pe piața serviciilor de căutare specializată de produse.
Comisia a concluzionat că Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piața serviciilor de căutare generală pe internet și pe piața serviciilor de căutare specializată de produse și i-a aplicat, pentru această practică, o amendă de 2 424 495 000 de euro, la plata căreia Alphabet, în calitate de asociat unic al Google, a fost obligată în solidar să suporte cuantumul de 523 518 000 de euro.
Google și Alphabet au contestat decizia Comisiei în fața Tribunalului Uniunii Europene. Prin Hotărârea din 10 noiembrie 20213, Tribunalul a respins în esență acțiunea și, în special, a confirmat amenda. În schimb, Tribunalul a considerat că nu s-a stabilit că practica societății Google a avut efecte anticoncurențiale chiar și numai potențiale pe piața serviciilor de căutare generală. Prin urmare, Tribunalul a anulat decizia Comisiei în măsura în care aceasta a constatat o încălcare a interdicției abuzului de poziție dominantă și în ceea ce privește această piață (a se vedea CP197/21).
În aceste condiții, Google și Alphabet au formulat recurs în fața Curții, prin care solicită Curții anularea hotărârii Tribunalului în măsura în care le-a fost respinsă acțiunea și anularea deciziei Comisiei.
Avocata generală Juliane Kokott propune Curții respingerea recursului și, în consecință, confirmarea amenzii aplicate Google.
Aceasta consideră că autofavorizarea reproșată Google constituie o formă autonomă de abuz care rezultă din aplicarea unor condiții de acces inechitabile în privința serviciilor concurente de comparare a produselor, cu condiția să aibă efecte anticoncurențiale cel puțin potențiale (astfel cum a constatat Comisia în speță, sub forma unui efect de excludere de pe piața serviciilor de căutare specializată de produse). În opinia sa, criteriile stricte stabilite în vederea recunoașterii unui abuz constând în refuzul de acces la o „facilitate esențială” (criteriile denumite „Bronner”) nu au vocația de a se aplica.
Avocata generală consideră că atât Comisia cât și Tribunalul au arătat în mod întemeiat că această inegalitate de tratament aplicată concurenților prin autofavorizare a fost pusă în aplicare utilizând un efect de pârghie, care a constat în faptul că Google a exploatat poziția sa dominantă pe piața serviciilor de căutare generală pe internet pentru a obține avantaje concurențiale pe piața situată în aval a serviciilor de căutare specializată, pe care Google nu deținea (încă) o astfel de poziție
