În cadrul întâlnirii președinților șefi de secție din cadrul ÎCCJ și Curților de Apel, București 15-16 noiembrie 2023, s-a pus problema privind modul de calcul al termenului de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani, în care rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă.
Într-o primă opinie, s-a apreciat că în situaţia sesizării judecătorului de cameră preliminară în ultima zi din cele 5 prevăzute de aceleași dispoziții legale, judecătorul de cameră preliminară va verifica, din oficiu, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.
Exemplificativ, dacă măsura arestării preventive a fost luată/prelungită în cursul urmăririi penale până la data de 23.10.2023, inclusiv, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se va înainta judecătorului de cameră preliminară cel târziu la data de 17.10.2023 (cele 5 zile libere fiind 22.10.2023, 21.10.2023, 20.10.2023, 19.10.2023 și 18.10.2023).
În cea de-a doua opinie, s-a apreciat că sesizarea judecătorului de cameră preliminară în ultima zi din cele 5 prevăzute de art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, atrage imposibilitatea judecătorului de a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.
În exemplul dat, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se va înainta judecătorului de cameră preliminară cel târziu la data de 16.10.2023.
Aceasta deoarece ultima zi a termenului procedural nu este la dispozitia parchetului și pentru formularea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventiv ci reprezintă prima zi în care inculpatul își poate exercita dreptul la apărare prin urmare, sesizarea judecătorului de cameră preliminară trebuie întotdeauna formulată înainte de ultima zi a termenului prevăzut în favoarea inculpatului, acceptarea ca judecătorul să fie sesizat în ultima zi a termenului și, implicit, cu nerespectarea acestuia, ar echivala cu posibilitatea de formulare a sesizării în orice altă zi în care termenul curge, întrucât nu există deosebiri calitative între ultima zi a termenului și orice altă zi a termenului.
În opinia INM Prima opinie este cea corectă. Într-adevăr, potrivit art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
Legiuitorul a stabilit termene identice şi pentru situaţia formulării de către procuror, în cursul urmăririi penale, a propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu şi a măsurii arestării preventive.
Astfel, potrivit art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii arestului la domiciliu de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
De asemenea, conform art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive.Referitor la această din urmă dispoziţie legală, prin Decizia nr. 336/2015 (M. Of., Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea termenului „cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive“ atrage incidenţa art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.
De altfel, prin Legea nr. 201/2023, art. 235 din Codul de procedură penală a fost pus în acord cu decizia Curții Constituționale, fiind prevăzută sancțiunea nulității absolute (exprese) pentru încălcarea dispoziției legale.
Similar, în ceea ce privește art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, în interpretarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 16/2018 (M. Of., Partea I, nr. 927 din 2 noiembrie 2018), a stabilit că termenul „cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia” este un termen peremptoriu, iar încălcarea sa atrage decăderea procurorului din dreptul de a formula cereri privind măsurile preventive şi nulitatea actului făcut în acest sens peste termen, precum şi imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.
În cazul nerespectării termenului, măsura preventivă va înceta de drept, conform art. 241 alin. (1)lit. a) din Codul de procedură penală, la expirarea termenului stabilit de organul judiciar care anterior a prelungit-o (sau, după caz, a dispus-o), judecătorul de cameră preliminară urmând să constate această împrejurare şi să efectueze toate demersurile prevăzute de lege.
În ceea ce privește modul de calcul al aceluiași termen, fiind în același timp și un termen procedural, sunt incidente dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul de procedura ̆ penală potrivit cărora, la calcularea termenelor pe ore sau zile, nu se socoteste oŗ a sau ziua de la care incepe ŝ a ̆ curga ̆ termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește (pe zile libere). Nu în ultimul rând, fiind un teren de regresiune, va fi calculat, în exemplul dat, potrivit primei opinii exprimate în practica judiciară. Aceasta deoarece cea de-a doua opinie face ca termenul regresiv să se prelungească cu încă o zi, lăsând practic „libere” nu cinci zile (cât reprezintă termenul), ci șase zile.
