Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică proiectul Hotărârii Guvernului pentru stabilirea condițiilor, limitelor și a mecanismului de asigurare a contravalorii cărții electronice de identitate.
Proiectul de act normativ este inițiat în temeiul art. 411 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii
privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.
Prin modificările aduse cadrului normativ ce reglementează activitatea de evidență a persoanelor, Guvernul este abilitat să stabilească prin hotărâre condiţiile, limitele şi mecanismul de asigurare a contravalorii cărţii electronice de identitate din fonduri alocate în acest sens de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile prin bugetul aprobat
Ministerului Afacerilor Interne pentru Direcția Generală pentru Evidența
Persoanelor.
Proiectul de act normativ pune în aplicare și contribuie la îndeplinirea măsurilor și a obiectivelor urmărite prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Componenta C7 – Transformare Digitală,
Investiția 8 – Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.
Obiectivul investiției este atingerea numărului de 8.500.000 cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică, pentru care au fost alocate 200 milioane de euro. Regimul juridic al eliberării cărții electronice de identitate este stabilit prin dispozițiile O.u.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, coroborate cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice de identitate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 411 din O.u.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede:
,,(1) Contravaloarea cărţii electronice de identitate emise persoanelor cu
vârsta mai mare de 14 ani se asigură din fonduri alocate în acest sens de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile prin bugetul
aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru D.G.E.P., în condiţiile şi limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Prin hotărârea prevăzută la alin.(1) se stabileşte şi mecanismul de
asigurare a contravalorii cărţii electronice de identitate.”
De asemenea, potrivit dispozițiilor O.G. nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, producerea cărţilor electronice de identitate se realizează, centralizat, de către C.N. „Imprimeria Naţională” S.A., iar stabilirea şi actualizarea contravalorii cărții electronice de identitate se realizează de către C.N. „Imprimeria Naţională” S.A., cu avizul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor.
Intervenția Guvernului printr-o reglementare a condițiilor, limitelor și a mecanismului de asigurare a contravalorii cărții electronice de identitate este necesară în contextul în care din ce în ce mai multe servicii publice sunt expuse online, iar nevoia unor mecanisme de identificare și autentificare sigure și fiabile și de asigurare a confidențialității datelor cu caracter personal a devenit un factor hotărâtor pentru cetățeni în accesarea acestor servicii. Cetățenii așteaptă transparență și responsabilitate de la
furnizorii serviciilor electronice, cu informații clare cu privire la operațiunile pe care le implică. Pentru a asigura toate aceste exigențe, este
necesar ca persoanele să își dovedească identitatea online într-un mod sigur.
Furnizarea serviciilor electronice presupune construirea încrederii în spațiul virtual, astfel încât cetățenii și instituțiile publice să interacționeze în condiții cât mai facile. Totodată, receptivitatea scăzută în fața beneficiilor mijloacelor de identificare electronică este cauzată de cele mai multe ori de costul acestora, ce revine în sarcina cetățeanului. Suportarea
costului de către cetățean conduce la pierderea interesului față de utilizarea unui mijloc de identificare electronică și împiedică progresul în domeniul serviciilor publice și a nivelului lor de adoptare.
De asemenea, cărțile de identitate în formatul actual nu îndeplinesc standardele minime de securitate impuse de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind
consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii Europene și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și
membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație. În consecință, cărțile de identitate eliberate de statele membre
propriilor cetățeni, folosite ca documente de călătorie, trebuie să includă un
suport de stocare de înaltă securitate pe care să fie stocate imaginea facială a titularului și două amprente digitale. Stocarea datelor biometrice pe
cărțile de identitate este considerată o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabilă, cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității documentelor. Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele impuse de Regulamentul (UE) 2019/1157 încetează să fie valabile la data de 3 august 2031.
Grupul social afectat este reprezentat de persoanele care doresc accesarea serviciilor publice la distanță și nu dețin un mijloc de identificare electronică, care să asigure autentificarea și semnarea în condiții sigure.
Necesitatea deplasării și timpul de așteptare, în condițiile evoluției tehnologice, au devenit inconveniente semnificative atunci când cetățenii
solicită prestarea unui serviciu public. Neadoptarea proiectului de act normativ ar avea drept consecință pierderea finanțării alocate prin PNRR, suportarea de către cetățeni a contravalorii
cărții electronice de identitate, interesul scăzut în rândul populației pentru obținerea unui astfel de document și o rată scăzută a utilizării serviciilor
publice electronice.
Proiectul de act normativ se aliniază obiectivelor stabilite pentru acest deceniu de Comisia Europeană prin Programul de politică privind deceniul digital, orientate către transformarea digitală a comunității europene și care
urmăresc ca, până în anul 2030, 100 % din serviciile publice-cheie să fie online și 100 % din cetățenii statelor membre să aibă acces la identificare electronică.
Proiectul de act normativ introduce un mecanism de asigurare a contravalorii cărții electronice de identitate într-o primă etapă din fondurile alocate în PNRR, iar după epuizarea acestora, din alte fondurilor externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, în condițiile stabilite de Guvern.
Scopul proiectului de act normativ este stimularea adoptării voluntare a cărții de identitate electronice cu semnătură digitală calificată. Utilizarea unui act de identitate cu funcție de mijloc de identificare electronică
reprezintă un instrument sigur și fiabil de a beneficia de servicii care cer dovedirea identității persoanei într-un timp mai scurt, cu efort și resurse reduse. Prin caracteristicile avansate de securitate, cum ar fi criptarea, semnătura electronică și autentificarea pe baza datelor biometrice, cărțile electronice de identitate oferă certitudinea că cel care se autentifică este
titularul acelui set de date, contribuind la prevenirea furtului de identitate sau a altor forme de criminalitate cibernetică și la securizarea oricărei operațiuni. Cartea electronică de identitate reprezintă cheia ce facilitează adoptarea serviciilor publice electronice la scară largă, întrucât titularii o
pot utiliza pentru autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice, precum şi pentru a semna electronic.
Obiectivele prezentului act normativ se raliază dezideratelor generale de simplificare a relației cetățean-autorități/instituții publice și de creștere a calității şi accesibilității serviciilor publice. Nevoia transformării capacităților existente este recunoscută, astfel că deținerea unei cărți
electronice de identitate prevăzută cu un certificat digital pentru autentificare și semnătură electronică este considerată un accelerator pentru utilizarea la scară largă a serviciilor electronice. Proiectul de act normativ
urmărește creșterea numărului de persoane care dețin cărți electronice de
identitate. Grupul social vizat de prezentul act normativ este reprezentat de persoanele
care au împlinit vârsta necesară solicitării unui act de identitate, respectiv 14 ani, și optează pentru obținerea unei cărți electronice de identitate.
În vederea rezolvării problemei identificate au fost avute în vedere trei
opțiuni:
a) menținerea situației actuale;
b) stimularea adoptării cărții electronice de identitate prin programe de
conștientizare specifice;
c) oferirea gratuită a primei cărți electronice de identitate, suportarea contravalorii realizându-se din fonduri alocate de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile.
Numărul cărților electronice de identitate care se
suportă din bugetul DGEP se stabilește în baza raportului generat de SNIEP.
