În cadrul întâlnirilor președinților de Secii Civile ale ÎCCJ și ale Curților de Apel din 26-27 iunie a fost dezbătută problema de practică neunitară referitoare la posibilitatea încuviințării executării silite în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care debitorul a fost obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea unui minor până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru ratele de pensie care nu sunt scadente la data cererii de executare silită.
Într-o opinie, s-a considerat că, raportat la dispoziţiile art. 663 şi art. 666 alin. (5) C. proc. civ., executarea silită poate fi încuviinţată numai pentru creanţele datorate cu titlu de pensie de întreţinere scadente la momentul formulării cererii de executare. În sprijinul acestei opinii s-a susţinut că premisa executării silite este reaua credinţă a debitorului, or, pentru sumele viitoare, cât timp nu se cunoaşte dacă debitorul va refuza executarea lor, nu se poate vorbi de rea-credinţă. În plus, încuviinţarea silită a sumelor viitoare face să treneze foarte mult executarea silită, cu consecinţa majorării cheltuielilor de executare silită.
Într-o altă opinie, s-a considerat că se poate încuviința executarea silită şi pentru creanţele datorate cu titlu de pensie de întreţinere în viitor, până la majorat, în acord cu dispoziţiile titlului executoriu. În argumentarea acestei opinii s-a susţinut că este oportună încuviinţarea executării silite în această manieră, pentru a evita formarea mai multor dosare de executare, fiind în interesul superior al minorului ca recuperarea sumelor datorate să se facă cu celeritate. Pe de altă parte, prin raportare la dispoziţiile art. 34 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora „Se poate, de asemenea, cere, înainte de termen, executarea la termen a obligaţiei de întreţinere sau a altei prestaţii periodice”, a fost reţinut faptul că instanţa poate încuviinţa executarea silită inclusiv a sumelor datorate în viitor cu titlu de pensie de întreţinere.
În sprijinul celei de a doua opinii s-au adus ca argumente şi dispoziţiile art. 781 alin. (4) şi art. 784 alin. (2) C. proc. civ., raportat şi la art. 783 alin. (1) C. proc. civ., din care rezultă că o poprire se poate dispune şi pentru creanţele cu termen sau sub condiţie, dar doar în baza unei încheieri de încuviinţare a executării silite.
Aceeaşi concluzie ar rezulta şi din art. 674 C. proc. civ., dar şi din art. 676 C. proc. civ., din care se subînţelege ideea că încuviinţarea executării silite se poate dispune şi în cazul obligaţiilor cu termen sau sub condiţie. Potrivit art. 663 alin. (1) C.proc.civ., executarea silită nu se poate face dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, iar potrivit art. 663 alin. (4) C.proc.civ., creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.În acelaşi timp, potrivit art. 663 alin. (5) C. proc. civ., creanţele cu termen şi cele
condiţionale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.
Creanţa reprezentată de pensia de întreţinere datorată unui minor până la împlinirea vârstei de 18 ani are caracter cert şi lichid de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti ce reprezintă titlu executoriu, însă, potrivit art. 663 alin. (4) C. proc. civ., are caracter exigibil numai atunci când fiecare prestaţie datorată ajunge la scadenţă.
Prin urmare, apreciem că executarea silită va putea fi încuviinţată numai pentru ratele ajunse la scadenţă la un moment anterior cererii de executare silită, căci numai acestea îndeplinesc condiţia de a fi certe, lichide şi exigibile.
Singura ipoteză în care apreciem că este posibilă încuviinţarea executării silite şi cu privire la prestaţiile datorate în viitor este cea în care debitorul este decăzut din beneficiul termenului de plată în condiţiile art. 675 C. proc. civ. Şi această ipoteză vine, însă, să confirme concluzia expusă anterior, căci odată decăzut din beneficiul termenului de plată, creanţa dobândeşte caracter exigibil şi pentru prestaţiile viitoare.
Art. 781 alin. (1) şi (4) C. proc. civ. nu poate fi adus ca argument în sprijinul soluţiei de încuviinţare a executării şi cu privire la o creanţă care nu are caracter exigibil, căci întregul articol se referă la obiectul popririi, cu alte cuvinte, la bunurile care pot fi urmărite prin această formă de executare, iar nu la creanţa care urmează să se realizeze prin executare silită. Dispoziţiile alin. (1) sunt neîndoielnice în acest sens, prevăzând că sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o terţă persoană, sau pe care aceasta din urmă o va datora în viitor. Aşadar, pot avea numai caracter cert şi lichid, fără a fi exigibile, creanţele pe care debitorul obligaţiei de întreţinere le are faţă de un terţ şi care fac obiectul popririi, nu însă şi creanţa ce face obiectul executării silite. Interesul superior al minorului nu poate conduce la o altă soluţie, câtă vreme condiţia caracterului exigibil al creanţei este neîndoielnică. Totuşi, atunci când debitorul nu îşi îndeplineşte, în mod repetat, obligaţia de întreţinere, apreciem că interesul superior al minorului poate fi avut în vedere într-o eventuală cerere de decădere a debitorului din beneficiul termenului de plată, formulată în condiţiile art. 675 C. proc. civ. Nici dispoziţiile art. 34 alin. (2) C. proc. civ. nu pot fi aduse ca argument pentru încuviinţarea executării silite a creanţei ce nu are caracter exigibil. Dispoziţiile referitoare la judecata în primă instanţă se pot aplica în faza executării silite numai în completarea dispoziţiilor speciale ce guvernează executarea silită şi în măsura în care sunt compatibile cu această fază a procesului civil, condiţii pe care însă art. 34 C. proc. civ. nu le îndeplineşte.
În concluzie, opinia I.N.M. este în sensul că nu se va dispune încuviințarea executării silite în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care debitorul a fost obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea unui minor până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru ratele de pensie care nu sunt scadente la data cererii de executare silită.
