A fost singurul candidat independent din Bihor care a reușit să câștige o primărie. Cea a municipiului Marghita. Succesul nu a venit peste noapte ci după ce 14 ani în care demonstrat că poate schimba fața Colegiului Național Octavian Goga Marghita. Primarul Marcel Sas Emil Adăscăliții spune că după 14 ani a considerat că poate demonstra că poate conduce un oraș, deoarece ca director de școală lucrurile pe care le avea de făcut erau repetitive. Înainte de a fi director, Marcel Sas Emil Adăscăliții a fost professor de sport la Marghita. A optat să fie profesor într-un oraș pe care nu-l cunoștea, orădean fiind, deși avea și opțiunea de a fi asistent la Universitatea Oradea. S-a căsătorit însă în Marghita și cum îi plac provocările a ales să fie profesor de sport. Cum erau anii 90, condiția profesorului, era foarte grea. Banii erau puțini și Marcel Sas avea déjà doi copii. Spune că nu ajungeau bani nici pentru pamperși. De aceea, chiar dacă un an și jumătate nu și-a văzut copiii decât în fotografii, a ales să plece în Irlanda. Unde, a mărturisit primarul la <Gospodarii Bihorului> emisiunea de pe Bihor TV, a lucrat ca și chelner.
Nu e prima dată când actualul primar se deschide și vorbește despre trecutul său. Când era director și doar aspirant la Primăria Marghita, Marcel Sas a vorbit elevilor săi despre greutățile pe care le-a întâmpinat înainte de a fi director. A decis atunci să fie antrenor pentru viață pentru elevii săi.
În urmă cu 30 de ani era elev la Liceul Industrial Nr. 1 din Oradea, profilul mașini și utilaje. Atunci nu și-ar fi închipuit nici o clipă că va ajunge să vorbească tinerilor despre viața sa, că va fi profesor, că va fi directorul C.N. Octavian Goga din Marghita. Era atunci singurul sportiv al clasei, mărturisește că era un elev mediocru, ca majoritatea elevilor, foarte puțin interesat de școală, că mai chiulea din când în când. Făcea practică la Uzina Mecanică, unde dădea la pilă, era gălăgie, unde era și o topitorie, erau oameni în salopete, plini de ulei. Și-a promis că niciodată nu va lucra acolo. A venit și acel moment, clasa a XII-a, când trebuia să ia decizia pe ce drum merge în viață. Dirigintă la clasa lui Marcel Sas era o profesoară de biologie, „mai în vârstă, bine dezvoltată, cu un timbru pițigăiat”. Profesoara și-a întrebat elevii cine are nevoie de biologie la admiterea în facultate, oferindu-se să le predea gratuit.
„Ridic mâna timid. «Tu Marcel, ce vrei de la viață cu fața asta? », a întrebat profesoara….Eu sunt sportiv și aș dori să mă duc la Sport și acolo am nevoie de biologie.«Tu Marcel? Dar tu nu ești pentru facultate, lasă că o să termini școala și o să lucrezi la Uzina Mecanică»… Am picat. Moralul mi-a căzut la pământ. Două luni, varză am fost. Mă gândeam că cineva chiar mi-a spus adevărul: «sunt prost și eu nu sunt pentru facultate»”, a povestit directorul elevilor săi. Marcel Sas făcea handbal, avea un antrenor pe care îl iubește foarte mult și care îl iubea și el: „M-a chemat la el și m-a întrebat: «Ce faci cu viața ta?» Păi nu știu..Joc handbal…Jucam în divizia B. «Păi bine măi, joci handbal, dar ce faci cu viața? Nu te pregătești pentru Sport?» Da știți…«Du-te mă că îți dau două palme de nu te vezi. Du-te mă și pregătește-te în particular». Mă duc la doamna profesoară de Sport, eu care eram sportivul clasei. Doamna profesoară, aș dori să dau la Sport… «Ha, ha, ha!… Da ce știi să faci, Marcele? Stai în mâini!» Stau, bang.« Stai în cap!» Stau. Bang. «Roata laterală!» Vă dați seama ce roată cu picioarele îndoite. «Marcele dragă, tu nici de acum în cinci ani nu intri la facultate» . Am căzut iar în groapă, dar mai jos. Eram pe finalul clasei a XII-a, am renunțat la orice pregătire pentru facultate. Doi formatori de opinie, oameni în care credeam, care trebuiau să mă formeze spre progres mi-au spus că eu nu sunt pentru facultate. M-a chemat antrenorul din nou: «Măi, te-ai pregătit pentru facultate?» Da. M-am dus la examen și am picat. Rău de tot. La biologie am luat 1,85, unu se dădea din oficiu. M-am dus acasă și am stat de vorbă cu mine: «Marcele, ce vrei cu viața ta?» Sunt sportiv, dar nu am 1,85 să fiu sportiv de înaltă performanță.Păi am zis că am făcut atâția ani sport, eu nu știu altceva, trebuie să devin antrenor, să devin profesor. M-am ambiționat, m-a ambiționat și antrenorul, am început să mă pregătesc la bilogie cu un profesor de sport de la Gojdu, la atletism, gimnastică și joc sportiv. M-am dus la facultate, 25 de locuri 175 de candidați, am intrat primul, am luat 9,06 la biologie”, a povestit directorul elevilor săi.
