Joi 9 noiembrie 2023, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
La data de 28 octombrie 2023, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (PL-x nr. 724/2022).
Legea are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel încât studenții instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formați pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unei expertize medicale definitive, să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție. La absolvire, persoanelor vizate nu li se va acorda gradul militar și nu vor fi încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, prin legea criticată se prevede exonerarea studenților aflați în această situație de obligația de a restitui cheltuielile de școlarizare „atât în cazul definitivării studiilor, cât și în cazul părăsirii instituției militare de învățământ”.
Prin conținutul normativ considerăm că legea supusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și alin. (2), precum și art. 32 alin. (1), alin. (4) și alin. (6) din Constituție, pentru motivele expuse în cele ce urmează.
- Încălcarea art. 16 alin. (1) și alin. (2) coroborat cu art. 32 alin. (1), (4) și (6) din Constituție:
La articolul unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la art. 36 din Legea nr. 80/1995, se prevede că după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12) , cu următorul cuprins: „Studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formați pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unei expertize medicale definitive, pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție. Programul de studiu al acestora va fi organizat la forma de învățământ cu frecvență, cu înlocuirea în curriculă a disciplinelor cu specific militar. La absolvire, persoanelor prevăzute la alin. 11 nu li se acordă gradul militar și nu sunt încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne.”
Soluția legislativă propusă contravine principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit căruia: „(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.
Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Acest principiu nu exclude, ci presupune soluții diferite pentru situații juridice diferite. Din această perspectivă, soluția legislativă propusă de inițiatori, care nu realiza o distincție între instituțiile de învățământ superior militar la care studenții deveniți inapți din motive neimputabile lor ar fi studiat, instituia un tratament egal între persoane aflate în aceeași situație juridică.
Lipsirea studenților din celelalte instituții de învățământ superior militar de posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție, posibilitate recunoscută doar pentru studenții din cadrul instituțiilor militare de învățământ superior formați pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, echivalează și cu o încălcare a dreptului lor la învățătură, garantat de art. 32 alin. (1) din Constituție. Exmatricularea unui student, din motive neimputabile acestuia, reprezintă un efect disproporționat, discriminatoriu și lipsit de un scop legitim, prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituție.
Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva actului asupra căruia s-a realizat intervenția legislativă:
Legea nr. 80/1995 asupra căreia se realizează intervenția legislativă criticată reglementează statutul cadrelor militare. Potrivit art. 1 din acest act normativ, „Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege”. Așadar, obiectul de reglementare al Legii nr. 80/1995 îl reprezintă statutul juridic al unei anumite categorii profesionale, și nu aspecte privind învățământul superior militar.
Sediul dispozițiilor ce vizează derularea procesului de învățământ al studenților din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar este reprezentat de Legea învățământului superior nr. 199/2023, și nu de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă: „(1) Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ. (2) Un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că „prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară” (Decizia nr. 214/2019). Astfel, Curtea a constatat că reglementarea adoptată cu nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice.
“În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este neconstituțională.” conform sesizării.
Partajează acest conținut:
