SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Prin Decizia nr. 71 din 23 octombrie Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 1/751/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.
„Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligaţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere, prevăzut la art. 84 din Codul penal.”
Înalta Curte a stabilit că în În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instanţa nu poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligaţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere prevăzut de art. 84 din Codul penal, o durată de doi ani.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Art. 84 (1) Termenul de supraveghere este de 2 ani şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.
(2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.
Art. 85 alin. (2) lit. g) (2) Instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: g) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;
Partajează acest conținut:
