La 20 de ani de când România semna contractul cu Bechtel pentru realizarea Autostrăzii Transilvania – 2,2 miliarde de dolari pentru 415 kilometri – se circulă pe aproximativ un sfert din lungimea inițială.
Anunțul privind deschiderea porțiunii de autostradă a fost făcut miercuri, de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
“Mâine (joi, 21 septembrie) dăm în circulaţie cei 13 kilometri din Autostrada Transilvaniei. E vorba de Nuşfalău – Suplacu de Bacău.
Într-un final, după 30 şi ceva de ani de la Revoluţie, ajungem să atingem în sfârşit borna de 1.000 km de autostradă şi drum expres.
Daţi-mi voie să închid cu o dorinţă (…): sper ca pentru următorii o mie kilometri sunt convins că nu se mai aşteaptă 30 şi ceva de ani ca să se atingă această bornă. În acest moment sunt contractaţi aproape 760 km de drum expres şi autostradă, deci contractele semnate, adică în derulare>, a spus ministrul.
Autoritățile se pregătesc să se laude cu inaugurarea primilor 1.000 de kilometri de drum de mare viteză. Ce nu spun e că vor tăia panglica pentru un segment de 13,5 kilometri care nu se leagă cu niciun alt drum rapid. Este vorba de un tronson din Autostrada Transilvania, începută acum 20 de ani.
Porțiunea de autostradă de doar 13,5 kilometri este între Suplacu de Barcău (Bihor) și Nușfalău (Sălaj) și este construită de compania turcă Nurol.
Lucrările de aproape 80 de milioane de euro fără TVA au început în 2021 și aveau termen de finalizare în februarie 2023, prelungit din cauza condițiilor meteo, spun oficialii de la Transporturi.
Abia la opt luni distanță, ministerul și Compania de Autostrăzi (CNAIR) pregătesc inaugurarea tronsonului cu care România va depăși 1.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri rapide pentru finalul acestei săptămâni.
Numai că bucata care va duce România la borna de 1000 de kilometri nu e legată cu restul drumului rapid, care este încă în lucru și nici nu sunt speranțe să fie funcțional mai devreme de 2026.
Pe bucata de 26,5 km Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost organizate nu mai puțin de patru licitații, dar și cea mai recentă, câștigată inițial de Erbașu, a fost contestată de două companii participante.
Este tronsonul unde Bechtel a amenajat un deja celebru viaduct, abandonat odată cu rezilierea contractului cu compania americană, în 2013.
Dacă licitația nu ar fi fost contestată din nou, compania avea la dispoziție doi ani pentru proiectare și lucrări; în condițiile actuale lucrările nu vor putea fi gata mai repede de 2026.
Pe cealaltă bucată „vecină” cu borna de 1.000 de kilometri, Nușfalău – Poarta Sălajului (41 de kilometri), lucrurile se anunță și mai complicate, în condițiile în care lucrările includ și cel mai lung tunel rutier din România, de aproape trei kilometri pe sub masivul Meseș.
Au fost depuse șapte oferte pentru proiectarea lucrărilor cu cea mai mare valoare din istoria proiecteor CNAIR: aproape 1,5 miliarde de euro.
Licitația a fost blocată temporar, din cauza clarificărilor solicitate de firmă având în vedere complexitatea lucrărilor.
Vor fi șase ani și jumătate pentru proiectare și execuție, astfel că termenul va fi împins spre 2030.
