Invitatul acestei săptămâni este Dinu Meșter, consultant în domeniul afacerilor, profesionist în ceea ce privește implementarea sistemelor de controlling și management al performanței angajaților și afacerii, mobilizarea și dezvoltarea oamenilor și crearea de echipe motivate de performanță. Din liceu a urmat calea finanţelor, contabilităţii şi economiei, ulterior finalizând studiile în Franța cu un Master în Administrarea și Dezvoltarea IMM-urilor. Dinu Meșter a renunțat în această săptămână la președinția Federației Patronilor Bihor, organizaţie pe care a condus-o timp de 4 luni.
Care sunt considerentele pentru care ați renunţat la preşedinţia Federaţiei Patronilor Bihor?
Am renunţat la preşedinţia Federaţiei Patronilor Bihor deoarece consider că în afara tradiţiei „FONDAT 1991” (adevăratul său fond de comerţ), această organizaţie s-a diluat, chiar înecat într-un istoric „controversat” cunoscut şi recunoscut mai mult sau mai puţin în societatea orădeană, însă regăsit deplin atât în actele interne ale organizaţiei cât şi în cele publice la ANAF. Un exemplu în acest sens a fost tocmai modalitatea nestatutară prin care am fost ales preşedinte la data de 4 februarie 2020, adică prin voturi exprimate de membri afiliaţi fără drept de vot conform statutului, deoarece nu aveau cotizaţiile plătite la zi. Şi aş putea chiar să îi şi înteleg … de ce să plăteşti cotizaţii degeaba? Adică ce primesc în schimb?
Am explicat acest fapt atât vice-preşedinţilor cât şi membrilor comitetului director şi membrilor tradiţionali, propunându-le o viziune nouă, prea „provocatoare”, (des)considerată drept idealistă. Prin insistenţele mele am reuşit chiar să îi deranjez aşa că am considerat că am o datorie morală de a redeveni „Statutar” şi cea mai simplă soluţie agreată de către toţi a fost Demisia, un act de onoare personală, care nu poate decât să fie respectat şi luat la cunoştinţă.
Ce impact au avut acțiunile/ deciziile dvs. în cadrul Federației Patronilor Bihor?
Acţiunile mele, alături de prim-vicepreşedintele FPB şi „o mână” de antreprenori noi pentru organizaţia fondată în 1991 care ni s-au alăturat în ultimele 3 luni, au avut un impact surprinzător de pozitiv. De la o organizaţie inertă, fără activităţi în anii 2018-2019 şi fără prea multe cotizaţii încasate în 2019 datorită unui proiect „intern” care a dezamăgit peste 30 de membri coordonatori, adică pornind NU de la ZERO ci de la MINUS, am reuşit după 8 săptămâni de prezenţă regulată, intensă în mediul online, să totalizăm o audienţă de 111 antreprenori care ne-au acordat încredere şi energie fie sub formă de donaţii, fie sub formă de cotizaţii sau prezenţă în evenimenţele organizate de către noi în online.
Având în vedere perioada actuală, care ar fi strategiile și măsurile pentru dezvoltarea companiilor în perioada post criză? Dar măsurile pentru dezvoltarea României, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung?
Strategiile pentru această perioadă sunt legate de Antreprenoriatul Local (regional) patriot şi liber care trebuie susţinut prin politici publice dar în acelaşi timp trebuie să se trezească şi să înveţe că ÎMPREUNĂ suntem Mai Puternici. Acesta este sloganul AFB şi nu mă reţin în a-l folosi deoarece în 2011 când directorul executiv al acestei organizaţii, domnul Radu Silaghi mă vizita în biroul pe care îl ocupam în calitate de director al PGS SOFA & CO pentru a-mi propune afilierea, am acceptat cu deschidere însă i-am promis că „într-o zi voi participa la unificarea patronatelor bihorene!”
România are evident nevoie în primul şi primul rând de Trezire, Unitate şi EDUCAŢIE. În plan economic trebuie să ne concentrăm pe BAZELE ECONOMIEI, adică pe HRANĂ şi ENERGIE, fără a ne limita punctual ci creând lanţuri de valoare integrate între sectoarele primare – secundare – tertiare (exemplu: lemnul să îl prelucrăm de la nivel de arbori taiaţi în pădure până la nivel de produs finit, mobila promovată şi vândută online la export)
Ce soluții optime s-ar putea implementa pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România?
Personal consider că ceea ce am propus foştilor colegi din FPB este soluţia pentru mediul de afaceri din România. În primul rând trebuie să fim reprezentativi ca organizaţii patronale, adică să atingem o masă critică. Legea presupune un minim de 7% din angajaţii din sistemul privat, să fie angajaţi de către companiile care fac parte dintr-o organizaţie patronală pentru ca acea organizaţie să fie prezentă în Consiliul Economic şi Social. La nivelul judeţului Bihor există peste 30.000 de firme înregistrate la ORC, peste 20.000 de firme care depun bilanţ anual la ANAF având peste 125.000 de angajaţi.
7% reprezintă 1400 de firme! Aceasta este Viziunea mea: o organizaţie patronală judeţeana trebuie să aibă peste 1000 de membri pentru a fi luată în considerare, pentru a fi reprezentativă şi pentru a avea IMPACT în dezvoltarea mediului de afaceri.
Ceea ce a existat până acum în viziunile mici, oportuniste şi mi-aş permite să spun chiar limitat de egocentrice, a dus la existenţa unor „cluburi” mai mult sau mai puţin elitiste, de 100-200 de firme care organizau baluri, mai apoi eveniment în cerc restrâns şi semnau acorduri de parteneriate judeţene, naţionale şi internaţionale umplând birourile de hârtii A4 cu semnături şi pliante promoţionale pe care uitau să le mai şi distribuie
Soluţiile optime vin de la sine când organizaţia patronală este reprezentativă şi este condusă în mod colectiv şi transparent de către Membri în interesul Membrilor. Cu siguranţă susţinerea producţiei locale şi conştientizarea consumului local de calitate trebuie să fie două direcţii prioritare pentru o organizaţie patronală Funcţionala şi Adevarată în anul 2020.
Cum s-ar putea ridica economia județului Bihor?
În primul rând recunoscând că este Jos! Dacă nu recunoşti că eşti mic, nesemnificativ sau JOS … atunci nici nu consideri că trebuie să te ridici şi să creşti.
Apoi desigur este nevoie de Viziune Comună a mediului de afaceri susţinut de mediul academic (educaţie şi formare a forţei de muncă) şi mai ales de către autorităţi publice locale şi judeţene asumate în aceeaşi directive ale dezvoltării locale durabile.
În opinia dvs., care sunt problemele cu care ne confruntăm din punct de vedere al forței de muncă?
Lipsa liderilor consider că este principala problemă a forţei de muncă din Romania. Liderii sunt Oameni liberi, curajoşi, asumaţi şi vizionari care nu au frică să viseze şi nu se dau bătuţi până când au reuşit ceea ce şi-au propus, antrenând alături de ei şi pe alţii cu care împărtăşesc aceleaşi Valori / Misiune / Viziune.
Cum creezi un plan de business pentru o afacere în vederea atingerii tuturor obiectivelor propuse?
Dincolo de orice plan de afacere, trebuie văzută ideea, valorile şi misiunea din spatele ei, iar planul de afacere devine doar un instrument de implementare a strategiilor. Ceea mai importanta calitate a planului de afaceri este flexibilitatea şi adaptabilitatea, să ne obișnuim să lucrăm pe scenarii, înţelegând că obiectivele pot fi atinse prin variante multiple.
Care sunt secretele unei organizații de succes?
Unul singur: MEMBRII acesteia. Dacă ai membri de calitate, pasionați, care înțeleg şi pun umărul la îndeplinirea misiunii şi viziunii, organizația nu va fi doar una de succes, ci o să devină un exemplu de best practice la nivel naţional şi internaţional.
Cum ar putea companiile să satisfacă mai bine nevoile și doleanțele angajaților?
Prin comunicare şi feedback continuu, dar – atenție – feedbackul trebuie oferit în mod asertiv, dar şi cerut şi primit corespunzător. Dacă eu ca şi organizație sau angajator nu iți cunosc nevoile nu am cum să le satisfac.
În ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri, cum s-ar putea extinde compania? Ce ar presupune extinderea la nivel internațional?
Orice afacere construită în prezent trebuie să fie scalabilă şi ușor de internaționalizat, mai ales că sunt atât de multe soluții în zona de IT&C. Dacă deschizi un magazin în Oradea poți deservi orașul şi eventual vizitatorii acestuia, în schimb dacă o faci online poţi vinde oriunde în lumea asta. Extinderea la nivel internațional presupune parteneriate strategice încheiate pe termen mediu, şi multă flexibilitate şi comunicare întrucât dincolo de orice factori externi avem o barieră de comunicare interculturală care uneori e dificil de trecut.
Ce presupune implementarea sistemelor de controlling și management al performanței angajaților și afacerii?
În primul rând trebuie să ştim că noţiunea de management control a evoluat în zona germană spre noţiunea de controlling iar în zona engleză în conceptul de performance management.
Înţelegând că vorbim despre partea de Control atât de importantă în „bucla” procesului de management: Planificare – organizare/coordonare – motivare/potentare – Control – rePlanificare…, practic înţelegem că MANAGEMENTUL începe şi se termină cu Planificare/rePlanificare care trece prin zona de „feedback” numită Control.
Ce înseamnă practic acest lucru? Ştiţi că tensiunea arterială, glicemia …etc.. au nişte valori „normale” faţă de care ne comparăm starea de sănătate… tot aşa şi performanţa firmei sau a angajaţilor se măsoară faţă de anumiţi indicatori setaţi (planificaţi) anterior.
Care sunt obiectivele/ proiectele dvs. pe viitor?
Împreună cu antreprenorii patrioţi liberi şi asumaţi care mi s-au alăturat în aceste 3 luni de „pandemie” şi „izolare în FPB” am decis să înfiinţăm o organizaţie care să împlinească Misiunea şi Viziunea prezentată de către mine noii conduceri colective a FPB, încă din luna noiembrie 2019, de la primele discuţii avute pentru preluarea funcţiei de preşedinte FPB. Această organizaţie care îşi propune să Unifice, mai devreme decât mai târziu, întregul mediu de afaceri judeţean cu autorităţile locale şi mediul academic sub „acelaşi steag”, cel al Bihorului sau al Crişanei, se va numi FEDERAŢIA ANTREPRENORILOR CRIŞANA. Direcţiile prioritare de acţiune vor fi susţinerea producătorilor regionali (food şi non-food) cu soluţii de finanţare non-rambursabilă, de asigurare a forţei de muncă necesară şi de comercializare a produselor obţinute. În paralel organizaţia noastră îşi propune şi conştientizarea şi trezirea consumului local de produse de calitate obţinute sau realizate şi comercializate de către producătorii locali.
Interviu realizat de Bianca Chirilă
