Legea 140/2022, publicată în 20 mai în Monitorul Oficial, acoperă vidul legislativ creat de decizia Curții Constituționale, mai exact Decizia 601/2020 prin care Curtea a declarat neconstituțional articolul care stabilește că “persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”.
Decizia luată de Curte a fost necesară, în esență, măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească pentru cei cu probleme mintale nu cuprindea suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În următorii 3 ani, în condițiile art. 20 din Legea nr. 140/2022 toate persoanele puse sub interdicție vor fi citate în vederea reexaminării de către un judecător (instanța de tutelă) a punerii lor sub interdicție, instituindu-se una din cele două noi măsuri. Potrivit statisticilor, în România, se vor reexamina aproximativ 45.000-50.000 de cereri.
Prin măsurile aduse de noua lege, se stabilește, în principal, reconfigurarea și redenumirea instituției a punerii sub interdicție judecătorească și crearea unui nou mecanism de ocrotire, practic vorbim de tutela specială, respectiv consilierea judiciară.
Persoana fizică beneficiază de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală, permanentă și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților și se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare.
Măsura dispusă nu poate depăși 5 ani, însă cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanța poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate depăși 15 ani.
După primirea cererii, președintele instanței va dispune să se comunice celui cu privire la care se solicită instituirea măsurii de ocrotire. Aceeași comunicare se va face și procurorului, atunci când cererea nu a fost introdusă de acesta. Procurorul va face cercetările necesare, va dispune efectuarea unei evaluări medicale și a uneia psihologice, stabilind și termenul în care acestea trebuie realizate. Dacă cel cu privire la care a fost solicitată instituirea măsurii de ocrotire este internat într-o instituție sanitară, va dispune întocmirea unui referat și de către aceasta. Procurorul va dispune întocmirea unui raport de anchetă socială de către autoritatea tutelară. Dacă este cazul, președintele dispune și numirea unui curator în condițiile prevăzute de Codul civil, până la soluționarea cererii de punere sub ocrotire.
Judecarea cererii se face de urgență și cu citarea părților.
Instanța îl ascultă, în camera de consiliu, pe cel a cărui punere sub ocrotire este cerută, punându-i întrebări pentru a constata necesitatea și oportunitatea instituirii unei măsurii de ocrotire, opinia sa cu privire la regimul de ocrotire și la persoana ocrotitorului. Pe întreaga durată a procedurii, persoana a cărei ocrotire se cere va fi informată, în modalități adaptate stării acesteia, despre desfășurarea procedurii judiciare, precum și despre luarea oricărei măsuri cu privire la persoana și bunurile sale.
După numirea tutorelui şi în prezenţa acestuia şi a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanţei de tutelă va verifica la faţa locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanţei de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanţa de tutelă. Cei prezenți sunt ţinuţi să declare în scris, la întrebarea expresă a delegatului instanţei de tutelă, creanţele, datoriile sau alte pretenţii pe care le au faţă de minor. Declaraţiile vor fi consemnate în procesul-verbal de inventariere.
Poate fi tutore o persoană fizică sau soţul şi soţia, împreună, dacă nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezentul cod; conform art 112 alin. 1 , iar numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de către instanţa de tutelă în camera de consiliu, prin încheiere definitivă. Atunci când desemnarea tutorelui s-a făcut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decât pentru motivele prevăzute la art. 120, conform art. 119 alin.1.
Conform art.171 Cod civil, se reţine că tutela se exercită numai în interesul persoanei pusă sub interdicţie, atât în ceea ce priveşte persoana, cât şi bunurile acestuia. Tutorele are îndatorirea de se îngriji de persoana ocrotită, el este obligat să asigure îngrijirea acestuia. Tutorele are îndatorirea de a administra cu bună-credinţă bunurile persoanei ocrotite (art.142 Cod civil). În acest scop, tutorele acţionează în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor persoanei ocrotite (art. 142 Cod civil). De asemenea, tutorele are îndatorirea de a reprezenta persoana pusă sub interdicţie în actele juridice, actele de dispoziţie având un regim special potrivit art.144 Cod civil.
Măsura consilierii judiciare este rezervată persoanelor care suferă de deteriorarea parţială a facultăţilor mintale şi care necesită consilierea continuă în exercitarea drepturilor şi libertăţilor. Aceasta se poate dispune la cerere oricărei persoane interesate de către instanţa de tutelă de la domiciliul sau reşedinţa majorului în beneficiul căruia se va insitui, numai în ipoteza în care asistenţa pentru încheierea actelor juridice nu este suficientă.
Măsura se instituie pe maxim 3 ani, termen pentru care se vor stabili, în funcţie de gradul de autonomie al persoanei ocrotite şi de eventualele nevoi speciale pe care le prezintă, categoriile de acte pentru care va fi necesară încuviințarea sau reprezentarea persoanei. Pentru restul actelor nu va fi afectată capacitatea majorului protejat.
Actele normative ce au fost modificate: Codul civil, Codul de procedură civilă, Legea notarilor, Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, Codul muncii, Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Legea adopției, OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, Legea protecția persoanelor cu handicap, a Codului penal, Ordonanța privind taxele de timbru, Legea privind semnătura electronică.
Despre tutelă reglementare Cod Civil
Partajează acest conținut:
