Negrea Emilia Nicoleta, avocată din Baroul Bihor cu o lungă experiență profesională, a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe după ce la Concursul pentru admiterea în Corpul diplomatic și consular al României nu au respectat prevederile legale.
Negrea Emilia Nicoleta este avocat din 2007, absolventă a Facultății de Drept din Oradea, în prezent e aproape de a definitiva și prezenta teza de doctorat la UBB Cluj în specializarea Relații Internaționale și Studii de Securitate , a participat la numeroase conferințe în țară și în străinătate, dar cochetează si cu ideea de diplomație, motiv pentru care a urmat cursurile la Institutul Diplomatic Român în anul 2022 iar datorită vechimii în munca de specialitate având posibilitatea de a accede la grade diplomatice/consulare superioare.
Aceasta s-a înscris la examenul de admitere în Corpul Diplomatic și Consular al României organizat de MAE în 14 noiembrie 2022. După publicarea anunțului pentru cele 15 posturi s-a publicat și Regulamentul de Concurs aprobat prin Ordinul MAE numărul 732/2021, bibliografia generală de concurs și bibliografia specială de concurs pentru profilul Afaceri Consulare.
Etapele de admitere s-au făcut la limita legalității până la etapa scrisă și la etapa interviului care nu respectă cerințele de legalitate și transparență așa cum ar fi de așteptat la un astfel de concurs de selectie a personalului din domeniul consular.
În data de 9 ianuarie s-a susținut testul grilă, care a avut un timp de derulare mult mai scurt decât alte concursuri similare ale MAE, respectiv 40 de minute pentru 45 de întrebări, după ce anterior respectiv în data de 6 ianuariei au existat anumite probleme cu platforma de concurs sesizate organizatorilor tot de către avocată.
După susținerea testului grilă și după momentul afișări baremul de corectare, avocata a constatat că una dintre întrebări nu face parte din bibliografie, motiv pentru care a făcut o contestație care i-a fost admisă, deși obținuse cu mult peste punctajul de trecere la următoarea etapă.
Data probei scrisei a fost 6 februarie și a constat într-un examen cu prezență fizică. La momentul comunicării subiectelor li s-a comunicat și punctajul aferent fiecărui subiect dar baremul de corectare nu a fost comunicatcandidaților și nici afișat pe site-ul MAE la finalul probei așa cum ar fi fost normal și legal.
Proba scrisă a constat în 2 subiecte în limba română și două în limbile străine declarate le înscriere și avocata observat că unul dintre subiecte (respectiv subiectul IV) nu a făcut obiectul bibliografiei: mai exact aproximativ 1800 de pagini de tratate, doctrină, legislația internațională, comunitară și națională; subiectul dat fiind un extras dintr-un comunicat de presă a Consiliului Uniunii Europene din 13.12.2023 apărând la o lună după publicarea bibliografieipentru concurs.
Și de această dată, în termenul legal, aceasta a contestat punctajul acordat ca urmare a corectării lucrării scrise, a solicitat comunicarea baremului și a contestat faptul că subiectul IV nu a făcut parte din bibliografia de concurs, încălcându-se astfel prevederile articolului 20 alin.4 din Regulament. După afișarea rezultatelor finale contestatia i-a fost respinsă fără a primi un răspuns motivat la solicitare și fără comunicarea baremului de corectare. Acest barem de corectare a fost depus doar în urma solicitării avocatei aprobate de către instanța de judecată iar un alt fapt surprinzator a fost acela că baremul exista doar pentru lotul A de subiecte extras ,lotul B neavând barem de corectare ori era obligatoriu ca înainte de extragerea subiectelor de către persoanele desemnate în cadrul comisiei ambele loturi de subiecte trebuiau să fie însoțite de baremul de corectareaferent, ceea ce ce ridică alte suspiciuni asupra etapei scrise din cadrul concursului.
“La partea de interviu nu există nici un plan de interviu, nici un punctaj pentru evaluare, și nici posibilitate de a contesta, selecția fiind realizată după bunul plac al comisiei. În cadrul comisiei de evaluare numite pentru acest concurs, care este în mod direct răspunzătoare de selecția candidaților din domeniul consular sunt cel puțin doi membri care nu au nici o legătură cu activitatea consulară pentru care s-au dat aceste examene. Unul este secretar general adjunct având calitatea de membru în Corpul diplomatic si Consular datorită doar funcției și limitat pe durata exercitării acesteia, atribuțiile sale fiind doar financiare si administrative fără nici o legătură cu activitatea consulară propriu zisă. Iar un alt membru din cadrul comisiei de evaluare este doar consilier al Ministrului angajat cu timp de lucru parțial la cabinetul acestuia fără nici o legătură cu activitatea consulară și fără a avea calitatea de membru al Corpului Diplomatic și Consular.” declară av. Emilia Negrea.
Curtea de Apel Oradea admis acțiunea în contencios administrativ formulată de avocată împotriva Ministerului Afacerilor Externe, dispunând suspendarea prevederilor art. 23—27 din ordinul MAE nr. 732 / 2021 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în Corpul diplomatic și consular al României și suspendarea concursului de admitere în Corpul diplomatic și consular al României pentru ocuparea a 15 posturi consulare vacante pentru profilul afaceri consulare publicat pe site-ul MAE la data de 14 noiembrie 2022 până la pronunțarea instanței de fond investită cu soluționarea acțiunii în anulare. Cu drept de recurs de cinci zile de la comunicare.
“Din cele 15 posturi au fost ocupate 9. Majoritatea candidaților admiși dintre cei care au ocupat aceste posturi au funcții în cadrul Ministerului de Externe. Unul dintre candidați deși a promovat în 2021 examenul de admitere în Corp a mai dat încă o dată deși singura explicație a acestei acțiuni este o trecere în grade superioare fără a urma procedura legală specifică a membrilor CDC, un alt candidat este de la Secretariatul General al Guvernului și altul este de la Institutul Cultural Român. Restul candidaților admiși sunt angajați sau rude ale acestora din minister și unii chiar dețin funcții de conducere în cadrul MAE.
În cadrul acțiunii de fond s-a cerut anularea prevederilor nelegale din Ordinul MAE 732/2021 , anularea examenului de admitere în Corpul diplomatic și consular, daune de 1 euro și obligarea la publicarea hotărârii definitive pe site-ul oficial al MAE și în Monitorul Oficial, primul termen de judecată fiind stabilit în 28 iunie 2023 la Curtea de Apel Oradea- Secția de contencios administrativ” mai transmite avocata Negrea Emilia.
În paralel, cu desfășurarea acestui examen organizat de către MAE în urma căruia era recunoscută vechimea în domeniile desemnate de lege, se face o selecție (fără examen doar prin numire) la nivelul Secretariatului General al Guvernului pentru funcțiile de consuli generali pentru un număr de 45 de posturi libere, unde pe lângă criteriile stabilite de Legea 269/2003 privind Statului corpului diplomatic și Legea 69/2019 pentru activitatea consulară s-au adăugat de la sine putere că pot deveni consuli generali și persoanele care au experiența managerială cu o vechime de cel puțin 10 ani în administrația publică sau în funcții de demnitate publică, selecție ce este în curs de desfășurare și care din nou ridică alte semne de întrebare asupra legalității, transparenței și profesionalismului celor care sunt răspunzători de imaginea Românei în străinătate și de protecția cetățenilor români din diferite zone ale lumii.
Partajează acest conținut:
