Universitarul de la Oxford, Cristian Găzdac: descoperirea monetară de la Peştiş este una senzaţională

Din cele 32 de tezaure terminate cu monede Augustus, de pe teritoriul Daciei pre-romane, Tezaurul de la Peştiş se situează pe locul doi și este cel mai mare tezaur din afara graniţelor Imperiului Roman. Tezaurul de la Peştiş cuprinde, ceea ce profesorul Cristian Găzdac numește monede exotice:moneda unui rege din Numidia –Tunisia, monedă acceptată în Imperiul Roman datorită dimensiunilor şi greutăţii argintului, uşor de confundat cu denarii republicani romani.Tezaurul de la Peştiş cuprinde 379 de monede de argint de 1417,4 grame, din care 275 denari republicani, 87 denari imperiali, 4 denari din regatul Numidiei (Juba I), un denarius hibrid, copie fidelă şi 12 denari imitaţie. Ce mai veche piesă e datată Roma 211 î. Hr, iar cea mai nouă  e datată la Lugdunum în anul 9 d. Hr.

Tezaurul de la Peştiş din Valea Morii reprezintă o descoperire monetară senzaţională din mai multe puncte de vedere, a explicat conf. univ. dr. Cristian Găzdac în conferinţa „Tezaurul de la Peștiș și ponderea sa în lumea romană și a Daciei preromane„ Universitarul are domenii de competenţă: expert guvernamental pe bunuri arheologice și documentare; istorie antică, numismatică, studii de securitate, protecția patrimoniului – liniile română și engleză, lucrează la The Oxford Roman Economy Project intitulat „Coin Hoards of the Roman Empire” . Tezaurul a fost descoperit în Valea Morii. Membrii Asociaţiei Dacia Crisius au găsit două tezaure, Peştiş I în Valea Morii şi Peştiş II – Osoi. Tezaurul din Valea Morii a fost descoperit pe o terasă ce pare a fi naturală aflată la mijlocul unei pante abrupte a unui deal. Autorii descoperirii sunt detetoriştii Florin Avram și Cristi Rusu.

Faptul că lucrează cu Universitatea din Oxford i-a permis conf. univ. dr. Cristian Găzdac să studieze vasta bază de date şi să ajungă la concluzia că această descoperire monetară de la Peştiş este una senzaţională din mai multe puncte de vedere, având mai mulţi termeni de unicitate. Profesorul a avut acces la informaţii referitoare la 17.950 de tezaure cu un total de 7.400.500 de monede şi 5.500 de referinţe bibliografice.

Baza de date permite o serie de filtre care au ajutat la plasarea Tezaurului de la Peştiş în contextul celor 17.950 de tezaure descoperite.

„Faptul că tezaurul a fost recuperat în întregime, plasarea lui în cadrul unei baze uriaşe de date ne permite să ne dăm seama că nu doar că sunt 379 de monede, nu doar că este un kilogram şi jumătate de argint, ci este clar că discutăm de un proprietar extrem de potent, un individ care avea o mare influenţă, un om bogat”, spune Cristian Găzdac. Primele vestigii arheologice din zona Peștiș au fost observate în anii 1970, când paleontologul Tiberiu Jurcsák a pictat peștera Piatra Jurcoaiei. În urma acestor informații, în 1970, arheologul Doina Ignat a deschis o săpătură de testare în această peșteră și a demonstrat dovezi solide datate în epoca neolitică mijlocie. Printre cele mai remarcabile descoperiri se numără un mormânt de copil în vârstă de 6-8 ani, alături de vase ceramice, fragmente de os de căprioară și cinci mărgele de os ca inventar funerar. Această descoperire a fost urmată de altele similare din zona adiacentă bazinului Crișului Repede de la Șuncuiuș, Peștera Unguru Mare, Peștera Vadu Crișului, Peștera Devent II  și Peștera Subpiatră din Aștileu.