Judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României (ÎCCJ) fac praf modificările aduse Codului Penal propuse de Ministrul Justiției și votate în Parlament de coaliția PSD-PNL-UDMR, acuzând nerespectarea deciziilor Curții Constituționale (CCR). CCJ susține CCR care obligă la introducerea unui prag valoric rezonabil la abuzul şi neglijența în serviciu.
Modificările legislației penale au fost votate miercuri 5 aprilie, în Camera Deputaților, în varianta fără un prag valoric pentru încadrarea abuzului în serviciu ca infracțiune, în pofida cerințelor Curții Constituționale. Reamintim că proiectul de lege a fost inițiat de Guvern, care l-a adoptat în varianta elaborată de Ministerul Justiției, fără un plafon pentru abuzul în serviciu. În Comisia juridică a Senatului, documentul a fost amendat de reprezentanții coaliției de guvernare, care au introdus un prag de 250.000 de lei pentru ca abuzul în serviciu să fie tratat ca infracțiune și pedepsit cu închisoarea. Coaliția a stabilit, după reacția societății civile, să fixeze baremul la 9.000 de lei.
Înaltă Curte avertizează că noua definiție a abuzului în serviciu provoacă haos: „Creează confuzie putând da naștere unor interpretări și aplicări neuniforme și arbitrare”
În proiectul de lege propus de ministrul Justiției și votat de Parlament abuzul în serviciu și neglijența in serviciu au următoarea forma:
„Art. I pct. 3. – La articolul 297, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins:
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevazut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse intr-un astfel de act normativ, cauzând astfel o paguba ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o functie publica.”
„Articolul 298 se modifica și va avea următorul cuprins:
Neglijența în serviciu.
Art. 298. Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a 3 Guvernului, o ordonanță de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.” — conform www.lu.ju.ro
ICCJ arată ca modificările nu corespund exigentelor impuse de deciziile CCR.
Instanța suprema atrage atenția asupra sintagmei “sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege” (care dacă nu este îndeplinit de către funcționarul public reprezintă abuz în serviciu sau neglijență în serviciu), sintagma existentă în cuprinsul art. 297 alin. 1 Cod penal si art. 298 Cod penal. În acest sens, ICCJ avertizează că respectiva sintagma nu îndeplinește condițiile de calitate a unei norme legale, sub aspectul criteriilor clarității și preciziei.
De asemenea, Înalta Curte subliniază că din cauza caracterului general al acestei sintagme se va produce confuzie, și se va da naștere la interpretări și aplicării neuniforme și arbitrare ale dispozițiilor privind abuzul în serviciu și neglijenta în serviciu:
„Încălcarea principiului clarității si predictibilității legii decelat în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție”.
Partajează acest conținut:
