SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Conceptul e mai vechi de 10 ani, iar inițiatorul lui e considerat un agent al guvernului mondial. După ce au experimentat lock–down-ul, iar acum se vorbește tot mai insistent de faptul că pandemia a fost un experiment, iar aceasta e o teorie exprimată cu subiect și predicat de senatorii americani care arată cu dovezi spre China, este clar că oamenii nu vor digera nici un concept care să le îngrădească libertatea de mișcare. Iar când autoritățile spun că ceva se întâmplă spre binele lor, după experiența pandemiei, conspiraționiști vor avea tot mai mulți adepți. În aceste condiții, votanții asaltează aleșii cu mesaje să nu legifereze un astfel de concept.
<Parlamentarii, inclusiv colegul nostru deputat de Bihor Silviu Dehelean, au primit pe e-mail un apel să nu voteze pentru reguli de urbanism care ar permite aplicarea conceptului „orașul de 15 minute”. E o campanie a unor organizații, apărute în pandemie, care cred că e o conspirație care urmărește să închidă cetățenii în propriile cartiere, ca într-un fel de lagăre. Orașul de 15 minute vine de fapt în ajutorul cetățenilor pentru că dezvoltatorii și autoritatea locală vor fi obligați să asigure locuitorilor, de oriunde dintr-un oraș, acces la toate facilitățile la o distanță de 15 minute.
La 15 minute de fiecare dintre noi trebuie să se găsească o școală, activități extrașcolare pentru copii, un parc, un centru de sănătate, magazine și farmacii, locuri de joacă, stații de autobuz.
De ce? În primul rând pentru ca oamenii să nu piardă timp prețios din viață în trafic.
Suntem părinți și știm ce înseamnă să pleci dimineața în trafic ca să duci copilul la școală, după aceea, la celălalt capăt al orașului, la afterschool, după aceea la celălalt capăt în parc sau activități sportive.
Cu cât noi petrecem mai puțin timp în trafic, cu atât se reduce și poluarea orașelor.
În concluzie orașul de 15 minute înseamnă, în opinia noastră, mai mult confort și aer curat>, scrie USR Bihor, cerând opinii publice. Singura opinie e aceasta: <Nu putem plati pentru aceste eforturi de a avea o scoala/institutie locala/clinica medicala aproape de unde locuim cu interzicerea libertatii de miscare. E un drept fundamental. Despre ce vorbim? In prima faza se propune restrictionarea utilizarii unui vehicul pentru a se deplasa în alte zone pt anumite servicii, dar care se pot accesa local. Asta va afecta anumite afaceri si se intra pe o panta foarte periculoasa. Azi mi se interzice pentru anumite motive sa ma duc undeva cu masina, maine lista de motive creste, apoi cand se obisnuieste lumea, restrictiile de miscare devin mult mai mari. Urbanizarea ar trebui facuta de specialisti interesati de binele comun, nu cred ca ar trebui sa existe legi în acest sens care îti dau cu o mana dar iti iau cu alta mana>. Exact ce spun teoriile care susțin că aceste orașe sunt „lagăre de prizonieri” urbane în care mișcările locuitorilor ar fi supravegheate și puternic restricționate.
O mișcare care promovează ideea orașelor cât mai accesibile pentru pietoni, cu facilități și servicii aflate la câțiva pași de casă, a înfuriat o mulțime de lume, de la critici ai conceptului la activiști de extremă dreapta, negaționiști ai schimbărilor climatice și adepți ai teoriilor conspirației care se tem de un invizibil guvern mondial, scriu New York Times, revista de tehnologie Wired și platforma de comentarii The Conversation, citați de libertatea.
Mai multe orașe din întreaga lume au îmbrățișat în ultimii ani un concept urban pe care columbianul Carlos Moreno, în prezent profesor în Franța, a început să îl dezvolte în 2010. Denumit „orașul de 15 minute”, conceptul presupune că drumurile noastre de zi cu zi, cum ar fi drumul până la școală, la magazin sau birou, până în parc sau la o sală de sport, ar trebui să fie scurte. Doar 15 minute sau o scurtă plimbare pe jos sau cu bicicleta. Asta implică construirea de noi centre urbane și restructurarea celor existente. Elementele cheie sunt: proximitatea locurilor necesare, participarea locală în luarea deciziilor, un oraș mai verde și altele asemenea.
Un grup de aproape 100 de primari din întreaga lume a adoptat ideea în încercarea de a o transpune în practică conceptual , iar planurile par să fi accelerat după pandemie, scrie liberatea. Care citează New York Times .Orașul de 15 minute a fost, spre exemplu, o temă a campaniei electorale de succes a primăriței Parisului, Anne Hidalgo, în 2020. De atunci însă s-a declanșat o furtună de teorii ale conspirației, critici și amenințări cu moartea.
Partajează acest conținut:
