Tribunalul Bihor, despre demiterea directorului Sorin Cuc, cercetat de DNA Oradea: ”măsură arbitrară, nefundamentată, care încalcă prezumţia de nevinovăţie” | Argumentele instanței

Tribunalul Bihor a explicat, în motivarea hotărârii date luni, 14 noiembrie, că demiterea profesorului Ioan Sorin Cuc din funcția de director al școlii ”Avram Iancu” din Oradea reprezintă ”o măsură arbitrară, nefundamentată obiectiv la acest moment în timp şi care încalcă prezumţia de nevinovăţie”. Instanța a obligat Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bihor să îl repună pe Cuc în funcţia de director și să-i achite ”despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi aferente funcţiei de conducere ocupate, indexate, majorate şi actualizate la zi, de la data încetării contractului de management şi până la data repunerii în funcţie”. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Reamintim că Ioan Sorin Cuc a fost demis de IȘJ Bihor în luna iulie 2022, a doua zi după ce DNA a comunicat oficial că l-a inculpat pe dascăl în dosarul fraudării concursului de directori de școli din 2021.

”Având în vedere faptul că nu există o prevedere contractuală / text de lege care să permită pârâtului să dispună destituirea din funcția de conducere doar pentru simplul fapt că există un dosar penal aflat în curs de soluționare în care reclamantul a dobândit calitatea de inculpat, fără a exista o hotărâre de condamnare, acesta a apreciat că Decizia nr. 294MI din data de 13.07.2022 este nelegală și netemeinică”, se arată în hotărârea Tribunalului.

Profesorul Sorin Cuc a mai precizat că pentru demiterea sa din funcția de director nu a existat o propunere motivată a consiliului de administrație sau vreo propunere a consiliului profesoral, nu a fost realizat vreun audit și nici nu a fost efectuată o cercetare disciplinară.

”Eliberarea din funcția de conducere nu are legătură cu desfășurarea procesului penal, deoarece eliberarea este dispusă pentru continuarea în condiții de normalitate a procesului instructiv-educativ din unitatea de învățământ și pentru protejarea imaginii instituției. (…) Prejudiciul suferit constant de către școală și învățământ în această perioadă februarie 2022 și până în prezent, adică atingerea adusă imaginii școlii și reputației profesionale a învățământului, sunt motivele pentru care s-a emis decizia de încetare a contractului de management al reclamantului”, au explicat juriștii Inspectoratului Școlar Bihor.

Aceștia au mai arătat că eliberarea din funcția de conducere a directorului Cuc nu a fost decisă nici ca urmare a angajării răspunderii disciplinare a acestuia, pentru că nu era cazul în situația de față, conform art. 280 și urm. din Legea nr. 1/2011: ”Nu faptele personale ale directorului au fost analizate în această eliberare din funcție, ci efectele negative pe care le atrage asupra școlii, prejudiciind astfel imaginea acesteia.”

În aceeaşi zi, 12.07.2022, în unul din ziarele locale online, a apărut articolul „”Simpaticii” la DNA: Directorul unei şcoli din Oradea şi şefa Casei Corpului didactic Bihor, inculpaţi de procurorii anticorupţie”.

A doua zi, la 13.07.2022, Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor s-a întrunit de urgenţă şi, fără a se menţiona care sunt faptele concrete care i se reproşează reclamantului, la propunerea inspectorului şcolar general, profesor doctor (Horea Abrudan – n.n.) s-a votat şi s-a dispus, în unanimitate, încetarea contractului de management al reclamantului începând cu data de 14.07.2022, apreciindu-se că s-au încălcat prevederile capitolului IV, alin. 2 lit. a şi alin. 3 lit. a din contractul de management. S-a considerat şi că a fost afectat prestigiul unităţii de învăţământ şi a învăţământului bihorean.

Ca atare, nu sunt corecte apărările reclamantului în sensul că era necesară o propunere motivată a consiliului de administraţie sau o propunere a consiliului profesoral, respectiv realizarea unui audit asupra activităţii acestuia în calitatea sa de director al unităţii de învăţământ, încetarea contractului fiind realizată în condiţiile art. 258 alin. 5 teza I din Legea nr. 1/2011.

Or, în legătură cu acest aspect, instanţa constată că prevederile contractului de management încheiat de părţi acopereau în mod expres o asemenea situaţie şi ca atare, trebuia să fie aplicate cu prioritate, ca reguli speciale, faţă de prevederile generale de încetare a contractului de management astfel cum au fost instituite de art. 258 alin. 5 din Legea nr. 1/2011.

Astfel, potrivit art. VIII alin. 1 din contract, contractul de management poate fi suspendat în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în cazul în care directorul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută (…).

Atâta vreme cât contractul de management, care este legea părţilor, permitea ISJ Bihor suspendarea contractului doar în situaţia în care reclamantul era trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, rezultă că încetarea aceluiaşi contract, pentru că în faza de urmărire penală faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, este nelegală pentru că are caracterul unei sancţiuni mult mai drastice decât cea prevăzută în mod expres de părţi în această situaţie premisă.

În cauza de faţă, reclamantului nu i s-a reproşat nicio acţiune sau inacţiune din perioada 21.12.2021 – 13.07.2022, cât a fost în vigoare contractul de management mai sus amintit, măsura fiind luată ca urmare a cercetării penale a reclamantului şi a apariţiei în presă a unor articole în legătură cu fapte anterioare începerii mandatului. Reclamantul nu poate fi tras la răspundere pentru modul în care mass-media s-a raportat, în cursul derulării contractului de management, la un incident anterior încheierii acestui act, chiar dacă are o anumită legătură cu acesta.

Acuzele concrete care au stat la baza măsurii de încetare a contractului de management, potrivit deciziei de încetare, constau în aceea că directorul nu a respectat obligaţiile sale ce decurg din Legea nr. 1/2011 şi că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a răspunde de aplicarea şi respectarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ. (…)

Or, în procesul verbal al Consiliului de Administraţie al ISJ Bihor şi în decizia de încetare a contractului de management, nu se precizează care din atribuţii (…) au fost încălcate de reclamant pe parcursul executării acestui contract şi nici ce prevedere legală nu a respectat în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ.

Deşi s-a susţinut în cadrul întâmpinării depuse la dosar de intimată că existenţa dosarului penal a generat apariţia de diferite comentarii în spaţiul public şi tensiuni la şcoala condusă de reclamant, aceste aspecte nu au fost dovedite, deşi îi revenea intimatei sarcina probei, în condiţiile art. 272 Codul Muncii. Tot astfel, deşi se poate reţine că printre atribuţiile directorului se regăseşte şi aceea de protejare a imaginii publice a şcolii pe care o conduce, aşa cum afirmă intimata în concluzii, în esenţă faptele de care este acuzat reclamantul nu au avut loc în timpul mandatului, ca atare, nu se poate reţine că, prin simpla exercitare a mandatului, acesta a eşuat în a proteja această imagine în comunitatea locală.

Iar prezumţia de nevinovăţie implică faptul că orice persoană care este acuzată de o infracțiune este considerate nevinovată până când se va stabili vinovăția sa din punct de vedere legal, în dreptul român vinovăţia putând fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare. Iar în cauză, dosarul penal nr. ##/P/2021 se află încă în faza de urmărire penală, aşa cum am menţionat anterior, fiind doar pusă în mişcare acţiunea penală faţă de reclamant.

CEDO a stabilit în jurisprudenţa sa că prezumţia de nevinovăţie poate fi încălcată  nu numai de un  judecător sau de o instanţă, ci şi de alte autorităţi publice (…). Art. 6 § 2 interzice orice declaraţie a unui funcţionar public referitoare la anchetele penale în curs, care ar încuraja publicul să creadă că suspectul este vinovat şi ar prejudicia aprecierea faptelor de către autoritatea judiciară competentă (…).

Or, de vreme ce sunt interzise şi simplele declaraţii ale funcţionarilor publici referitoare la anchetele penale în curs, care ar încuraja publicul să creadă că suspectul este vinovat, cu atât mai mult este sancţionabilă atitudinea unei autorităţi publice, precum intimata, de a înceta raporturile cu reclamantul, doar pentru că subiectul a intrat în atenţia presei locale.

Fără a minimaliza importanţa imaginii în spaţiul public a învăţământului judeţean, apreciată de intimată ca valoare necesar a fi protejată în raportul cu reclamantul, instanţa consideră că prezumţia de nevinovăţie a acestuia, ca drept fundamental constituţional protejat la nivel naţional şi internaţional are prioritate în cauză, măsura încetării contractului de management fiind excesivă în raport cu scopul urmărit.