Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, o obiecție de neconstituționalitate referitoare la modificările și completările aduse legii ce stimulează dezvoltarea IMM-urilor. Instanța de contencios constituțional a constatat că sintagma ”inclusiv propunerile legislative ale deputaților și senatorilor” conține o reglementare confuză, echivocă, de natură a genera impredictibilitate în modul de interpretare și aplicare. Tot azi, CCR a respins alte trei excepții de neconstituționalitate.
Comunicatul CCR:
În ședința din 12 octombrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a decis:
1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituțională sintagma „inclusiv propunerile legislative ale deputaților și senatorilor” din cuprinsul dispozițiilor articolului unic pct.1, cu referire la art.9 alin.(2) din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
În ceea ce privește dispozițiile articolului unic pct.2, cu referire la art.9 ind.1 alin.(4) ind.2 din legea criticată, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a reținut că sintagma „inclusiv propunerile legislative ale deputaților și senatorilor” conține o reglementare confuză, echivocă, de natură a genera impredictibilitate în modul de interpretare și aplicare, fiind contrară exigențelor art.1 alin.(5) din Constituție, sub aspectul principiului legalității, în componenta sa referitoare la calitatea normelor juridice.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială este constituțională în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a reținut că inițiativa legislativă a fost însoțită de dovada solicitării informării Parlamentului de către Guvern cu fișa financiară, iar norma în forma modificată după reexaminare nu aduce niciun element de noutate sub aspectul obiectului exonerării de la plată, care rămâne circumscris veniturilor din salarii. De asemenea, s-a constatat că prin soluția legislativă de iertare de la plata unor sume datorate autorităților și instituțiilor administrației publice nu se instituie o reglementare care să modifice regimul juridic al actelor emise de Curtea de Conturi și nicio derogare de la efectele actelor acesteia, nefiind reconfigurat conținutul normativ al vreunei infracțiuni.
3. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art.I pct.4, referitoare la introducerea art.254 ind.2, din Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 este constituțională în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a stabilit că dispozițiile criticate respectă exigențele de calitate ale normelor referitoare la claritate, accesibilitate și predictibilitate și, implicit, principiul securității raporturilor juridice și nu contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor.
II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate formulată de „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta” privind Hotărârea Parlamentului României nr.8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale.
În esență, Curtea a reținut că exercitarea controlului de constituționalitate a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului se realizează la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. În prezenta cauză, sesizarea a fost formulată de „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta”; or, acest grup nu face parte din structurile parlamentare ale Camerei Deputaților. Prin urmare, Curtea a constatat că „Grupul parlamentar al deputaților independenți de Dreapta” nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare a Curții Constituționale și, în consecință, a respins sesizarea formulată de acesta ca inadmisibilă.
DOCUMENT – Comunicatul CCR referitor la deciziile luate în ședința din 12 octombrie 2022:
Partajează acest conținut:
