Modificările aduse Codului Fiscal, printre care și supraimpozitarea muncii part-time (cu normă fracționată), a produs un adevărat șoc pe piața muncii din Bihor. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, de la 1 august firmele din județ au renunțat la aproximativ 8200 de contracte part-time. Asta după ce, prin noile reglementări, s-a stabilit ca nivelul contribuțiilor plătite pentru angajații cu timp parțial să fie raportat la cel al salariului minim pe economie. ”Cui îi convine să plătească impozite și taxe pentru 8 ore, dar să beneficieze de doar 2-3 ore de muncă”, se întreabă un patron nevoit să renunțe la înțelegerile part-time pentru că nu i se mai merită să achite costurile ridicate pentru acestea.
S-a lovit în micile afaceri
Povara fiscală despre care mulți patroni susțin că le-a fost așezată pe umeri prin OG 16/2022, i-a determinat să renunțe la angajații cu normă parțială care se ocupau de anumite servicii cum ar fi curățenia, îngrijirea grădinilor sau de coafură.
”Sunt firme în care angajații s-au hotărât să facă curățenie cu rândul pentru că nu mai pot avea o persoană care să se ocupe de menținerea curățeniei din cauza acestei măsuri”, dezvăluie Octavian Dan, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB).
În opinia acestuia, măsurile fiscale intrate în vigoare din 1 august sunt ”aceleași idei proaste” care s-au dovedit în trecut a fi ineficiente și care au lovit direct în clasa de mijloc.
”S-au legat exclusiv de cei aflați în categoria socială imediat superioară funcționarilor publici. Nu s-au legat de companiile mari, mici sau mijlocii. Marea majoritate a măsurilor luate în acest cod fiscal, sunt măsuri pe care le-am mai văzut, au mai fost luate cel puțin odată, și de fiecare dată și-au arătat ineficiența și toxicitatea. Unde s-a ajuns? Să se renunțe la ele”, spune Octavian Dan.
Președintele AFP este de părere că se dorește distrugerea clasei de mijloc, iar măsurile par țintite pentru a aduce la buget bani din care să fie achitate salartiile măsrite ale funcționarilor.
”Ei s-au grăbit cu aceste măsuri ca să poată face rectificarea bugetară. Au trecut niște venituri din burtă în buget, nerealizate, dar exprimate, ca să poată să facă rectificarea bugetară și să genereze cheltuieli. Ce își propun ei în cheltuielile astea, începând cu anul viitor? Să mărească salariile bugetarilor, de exemplu. Adică omorâm clasa de mijloc creată din oameni cu inițiativă, și o înlocuim cu funcționari publici. Asta este noua burghezie în viziunea modernă.”
Cum se aplică suprataxarea și cine este vizat
Renate Popescu, președintele CECCAR Bihor, a explicat pentru BihorJust cine va plăti contribuțiile mărite și cine este scutit de suprataxare.
”Contribuțiile sociale (pensie – CAS și sănătate – CASS) datorate de către persoane fizice care obțin venituri salariale în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial NU pot fi mai mici decât nivelurile CAS și CASS calculate prin aplicarea cotelor de 25%, respectiv 10% asupra salariului de bază minim brut, care în prezent este de 2.550 lei. Diferența dintre contribuțiile (CAS și CASS) calculate prin aplicarea procentelor la salariul minim brut și contribuțiile calculate la venitul brut realizat (în baza contractului cu timp de muncă parțial) va fi suportată de angajator.
Cu alte cuvinte, angajatul va avea un salariu net identic cu cel dinainte de intrarea în vigoare a OUG 16/2022, dar efortul va fi al angajatorului care va suporta, în numele angajatului, diferențele de contribuții”, spune președintele CECCAR Bihor.
În cazul în care o persoană fizică are mai multe contracte cu normă parțială, care, cumulat, nu reprezintă un salariul minim brut și nu se încadrează la alte excepții, atunci va datora CAS și CASS la nivelul salariului minim pentru fiecare contract în parte.
În cazul contractelor de muncă pentru care se aplică facilitățile din domeniul construcțiilor, agricol sau industria alimentară, se va plafona CAS la valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, respectiv 2.550 lei.
Prevederile de mai sus NU se aplică persoanelor fizice în următoarele situații:
- sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
- sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
- sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
- au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
- realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Comments 1