Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat un recurs în interesul legii referitor la prelevarea unor probe biologice de la persoane condamnate definitiv sau față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexa la Legea 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Concret, Parchetul General solicită Curții Supreme să stabilească dacă prelevările în cauză sunt obligatorii sau facultative.
Conținutul recursului în interesul legii:
”Caracterul obligatoriu sau facultativ al măsurii dispuse în baza art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, modificată, referitor la prelevarea probelor biologice de la persoane condamnate definitiv sau față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexa la aceeași lege.”
Articole invocate în cadrul recursului în interesul legii:
– Art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008: S.N.D.G.J. (Sistemul Național de Date Genetice Judiciare – n.n.) conține profile genetice, date cu caracter personal și date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii: b) persoane condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum și persoanele pentru care instanța a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei;
Potrivit documentului semnat de procurorul general al României, Gabriela Scutea, examenul jurisprudenței naționale existente în materie evidențiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.
Astfel, într-o orientare, instanțele au considerat că, în cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute în anexa la Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, modificată, prelevarea probelor biologice de la inculpați este obligatorie în cazul pronunțării unei soluții de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei, o parte dintre instanțe aplicând direct prevederile legii, fără a-și motiva hotărârea sub acest aspect.
Dimpotrivă, într-o altă orientare, minoritară, s-a apreciat că prelevarea probelor biologice de la inculpați nu se dispune în mod obligatoriu în cazul pronunțării unei soluții de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexa la Legea nr.76/2008, modificată, menționându-se în mod expres că prelevarea probelor biologice are caracter facultativ.
”Apreciez că soluția legală în materie este ilustrată de prima orientare jurisprudențială”, a arătat procurorul general al României. Acesta a invocat decizii ale Curții Constituționale a României, în care instanța de contencios constituțional a observat că ”judecătorul, ca reprezentant al autorității, în pofida absenței consimțământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, și anume aceea a suspecților”.
Curtea Constituțională a mai precizat că este evident că scopul se circumscrie pe deplin exigențelor impuse de art.8 paragraf.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art.53 din Constituție, amestecul autorității în viața intimă și privată fiind justificat.
DOCUMENT – Recursul în interesul legii formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
Partajează acest conținut:
