Nu mai puțin de cinci sesizări prealabile care au legătură cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale au fost înregistrate în ultimele zile la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curțile de apel din Brașov, București și Craiova au adresat întrebări instanței supreme, formulate în dosare de constituire a unui grup infracțional organizat, furt, trafic de minori, evaziune fiscală și efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos.
Sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel Craiova (dosar de constituirea unui grup infracţional organizat – art.367 NCP) – înregistrată la ÎCCJ pe 29 iunie 2022 și conexată la dosarul nr. 1341/1/2022 cu termen de judecată la 25 octombrie 2022 – încheierea AICI
a. Dacă lipsa din fondul activ al legislaţiei a cazurilor care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale în perioada 2018 – 2022, conform deciziilor nr. 297/2018 şi 358/2022 ale CCR, determină incidenţa disp. art. 5 C.p.
b. Dacă pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 25.06.2018 este aplicabilă doar prescripţia generală, fără luarea în considerare a cauzelor de întrerupere intervenite anterior acestei date, sau se aplică prescripţia specială, cu luarea în considerare a cauzelor de întrerupere a termenului de prescripţie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 şi ulterior datei de 30.05.2022.
Sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel Brașov (dosar de trafic de minori) – înregistrată la ÎCCJ pe 1 iulie 2022 – încheierea AICI
1. În aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii?
În caz afirmativ: 2. Dispoziţiile art. 155 alin. (1) C.proc.pen. se interpretează în sensul că îşi menţin efectul întreruptiv de prescripţie produs în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018?
Sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel București (dosar de evaziune fiscală) – înregistrată la ÎCCJ pe 5 iulie 2022 – încheierea AICI
Dacă, în situaţia unei activităţi infracţionale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instanţei a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunţarea deciziei CCR nr.297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penala a copiei certificate a rechizitoriului precum şi a încheierii pronunţată de judecătorul de cameră preliminară in conformitate cu art.346 alin.(1) si (2) Cod procedură penală constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art.155 alin.(1) Cod penal.
Sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel București (dosar de furt) – înregistrată la ÎCCJ pe 5 iulie 2022 – încheierea AICI
Dacă, în situaţia unei infracţiuni comisă sub imperiul Codului penal în vigoare, audierea în calitate de inculpat efectuată de procuror anterior deciziei CCR nr.297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art.155 alin.(1) Cod penal.
Sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel București (dosar de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos) – înregistrată la ÎCCJ pe 5 iulie 2022 – încheierea AICI
1.Dacă un act de procedură efectuat conform dispoziţiilor procedurale şi a art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării actului de procedură, a produs în mod definitiv efectul de întrerupere al termenului de prescripţie a răspunderii penale sau acest efect poate fi înlăturat ca urmare a aplicării principiului aplicării legii penale mai favorabile inculpatului, în cazul în care conţinutul art. 155 alin. (1) din Codul penal s-a modificat ulterior efectuării actului de procedură?
2.Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal este o normă de drept substanţial, supusă aplicării principiului legii penale mai favorabile inculpatului sau este o normă de procedură cuprinsă într-o normă de drept substanţial, suspusă aplicării principiului tempus regit actum sau este o normă juridică mixtă, situaţie în care urmează a se stabili care dintre cele două principii menţionate anterior sunt aplicabile.
Partajează acest conținut:
Comments 1