Un complet de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, joi, contestația în anulare formulată de Elena Udrea și a menținut condamnarea sa la 6 ani de închisoare dictată, în iunie 2018, în dosarul ”Gala Bute”. Fostul ministru acuza faptul că pedeapsa i-a fost aplicată de un complet de 5 magistrați nelegal constituit – respectiv al cărui președinte a fost desemnat direct, nu tras la sorți, așa cum prevede legea.
Minuta deciziei 41/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Cu majoritate, Respinge, ca nefondate, contestatiile în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Natională Anticoruptie şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017. Constată că, prin încheierea nr. 210 din data de 19 decembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. 3168/1/2018, reunit la prezenta cauză, s-a dispus admiterea cererii formulate de contestatorul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării sentinţei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. 2303/1/2017 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.
Constată că, prin încheierea din data de 20 decembrie 2018, s-a dispus suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronuntată de Completul de 5 Judecătosi al Înaltei Curti de Casatie si Justitie în dosarul nr. 2303/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare, în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor.
În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiei în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Natională Anticoruptie rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 627 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2022.
Cu opinie separată a preşedintelui completului, în sensul de a se dispune: Admiterea contestatiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Natională Anticoruptie şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017;
Desfiintarea în parte a deciziei penale contestate, numai în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria;
Dispune rejudecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Natională Anticoruptie numai cu privire la condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, precum şi a apelurilor declarate de inculpatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel şi părţile civile SNTGN Transgaz SA, SPEEH Hidroelectrica SA, SN Nuclearelectrica SA, numai cu privire la acţiunea civilă exercitată împotriva inculpaţilor Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA şi Romgaz S.A. împotriva sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntată de Înalta Curte de Casatie si Justitie, în dosarul nr. 1532/1/2015.
Anulează formele de executare emise în baza sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntată de Înalta Curte de Casatie si Justitie, în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017, numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria;
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate; În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiilor în anulare rămân în sarcina statului.
Avocații Elenei Udrea au invocat decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018 care arăta că, prin deciziile Colegiului de conducere al ÎCCJ, prin care s-a stabilit de la sine putere că din componenta completelor de 5 judecători trebuie să facă parte automat șefii instanței supreme, a fost afectat dreptul la un proces echitabil și imparțialitatea completului de judecată.
”Curtea reține că, prin impunerea unor membri de drept în componența Completurilor de 5 judecători, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constând în supunerea judecătorilor superiorilor lor judiciari sau, cel puțin, constând într-o ezitare/lipsă de dorință a judecătorilor de a-i contrazice pe aceștia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiză, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronunțată în cauza Parlov-Tkalčić împotriva Croației, paragraful 91]. Totodată, Curtea reține că preluarea de către Colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție a unei atribuțiuni ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă întruna jurisdicțională, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea completului de judecată”, se arată în decizia CCR 685/2018.
Spre deosebire de dosarul ”Gala Bute”, mai multe condamnări date de completele de 5 judecători au fost desființate în urma unor contestații în anulare formulate în baza acestei decizii a Curții Constituționale. În acele cazuri s-a dispus rejudecarea fazei de apel de către un complet de 5 legal constituit, prin tragerea la sorți a tuturor membrilor, arată Lumea Justiției.
Judecarea contestației în anulare in dosarul “Gala Bute” a fost suspendată în 22 aprilie 2019 după ce s-a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu trei întrebări preliminare:
1.Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, art. 1 alin. (1) litera a) şi b) şi art. 2 alin. (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene si principiul securității juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să aprecieze asupra legalității compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate într-un interval de timp?
2.Articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a caracterului lipsit de independentă si imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere si care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de părți, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?
Drept răspuns, pe 21 decembrie 2021, CJUE a transmis cădreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate. ”Supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, în special fără a fi expuși riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară”, a arătat Curtea Europeană de Justiție.
Revenind la decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aplicarea acesteia înseamnă că inculpații vor executa pedepsele la care au fost condamnați:
- Elena Udrea ( fost ministru al Turismului) – 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și abuz in serviciu;
- Rudel Obreja (fost președinte al Federației Române de Box) – 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și evaziune fiscală;
- Tudor Breazu (administrator al terenurilor de la Nana deținute de Elena Udrea) – 3 ani de închisoare cu executare;
- Gheorghe Nastasia (fost secretar în Ministerul Turismului) – 4 ani de inchisoare cu suspendare;
- Ana-Maria Topoliceanu (fosta șefă a Companiei Naționale de Investiții) – 3 ani de închisoare cu suspendare;
- Dragoș Botoroagă – 2 ani si 6 luni de închisoare cu suspendare;
- Stefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare;
- Ion Ariton (fost ministru al Economiei) – achitat.
DOCUMENT – Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte:
Partajează acest conținut:
