Doi inculpați dintr-un dosar de trafic de influență au fost achitați de Tribunalul Vrancea, după ce interceptările făcute în acest caz de SRI au fost anulate în baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 26/2019 şi nr. 55/2020. Avocații Ștefan Panțuru și Ion Panaitescu, ultimul general în rezervă și unul dintre cei doi magistraţi care au judecat, la începutul anilor `90, fosta conducere a Partidului Comunist, în ceea ce s-a numit „lotul CPEX”, au reușit să convingă instanța să declare ilegale mandatele de supraveghere tehnică în acest caz, pe motiv că ”au fost efectuate acte de urmărire penală de o entitate care nu are calitatea de organ judiciar”. Potrivit unor date oficiale obținute de avocați în instanță, statul român a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru aceste interceptări, realizate atât în acest dosar, cât și în unul conex, de-a lungul a doi ani, când au fost ascultate zeci de persoane.
Cazul a făcut vâlvă în urmă cu 7 ani, când DIICOT îi lua și îi ducea la audieri pe patronul unei farmacii din Focșani, Mircea Harca, și pe directorul de atunci al Penitenciarului Focșani, Adrian Iacob. Săltarea celor doi avea legătură cu un dosar în care un brăilean, Titi Sgârcitu, era acuzat că a înființat o grupare formată din farmacişti, medici de familie sau oncologi, funcţionari din CNAS și Agenţia Naţională a Medicamentului care ar fi decontat reţete medicale fictive în valoare de 9 milioane de lei.
Mircea Harca era acuzat că, în aprilie 2015, ar fi facilitat soției de atunci a lui Titi Sgîrcitu, Liliana Ștefan, o întâlnire cu directorul Penitenciarului Focșani, Adrian Iacob, pentru ca acesta din urmă să intervină pentru ca Sgârcitu (aflat după gratii din 2012) să fie transferat la închisoarea din Vrancea și să fie selecționat la muncă în vederea eliberării condiționate. Anchetatorii arătau că Harca ar fi primit de la Liliana Ștefan 10.000 de lei pentru a-i da directorului penitenciarului.
În 2019, cauza care l-a privit pe directorul Adrian Iacob, între timp arestat și înlăturat din funcția de conducere a Penitenciarului Focșani, a fost clasată, pentru că nu a fost dovedită comiterea faptei de luare de mită de care a fost acuzat. În schimb, Mircea Harca a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și instigare la fals intelectual, în timp ce Liliana Ștefan a ajuns în fața judecătorilor sub acuzația de complicitate la cumpărare de influență.
Interceptările făcute de SRI, anulate
În octombrie 2020, avocaţii Ştefan Panţuru (foto stânga), pentru clienta sa Liliana Ştefan, şi Ion Panaitescu, pentru farmacistul Mircea Harca, au convins Curtea de Apel Galați să considere ilegale interceptările efectuate în acest caz, invocând două decizii ale Curții Constituționale – 26/2019 și 55/2020. ”În ceea ce priveşte interceptările efectuate sub imperiul Codului de procedură penală anterior, activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii a depăşit, în toate cazurile, limitele suportului tehnic, astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr. 26/2019 a CCR (par. 163- 165); SRI a participat, astfel, la efectuarea propriu-zisă a procedeului probator în discuţie, deci a efectuat acte de urmărire penală. Cu atât mai mult sunt acte de urmărire penală cele efectuate de SRI cu ocazia punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, sub imperiul actualului Cod de procedură penală. Ca urmare, au fost efectuate acte de urmărire penală de o entitate care nu are calitatea de organ judiciar. Or, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2017, încălcarea regulilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei de către organele de urmărire penală se sancţionează cu nulitatea absolută”, au arătat cei doi avocați.
Interceptările eliminate de Curtea de Apel Galați au fost făcute de-a lungul a doi ani și au vizat zeci de persoane care aveau legătură cu dosarul decontării rețetelor fictive, dar și cu presupusul trafic de influență de care era acuzați farmacistul Harca, Liliana Ștefan și directorul de penitenciar Adrian Iacob. În total, costurile cu punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere au ajuns la 1,2 milioane de lei.
Chiar dacă interceptările au fost înlăturate din dosar, DIICOT a menținut dispoziția de trimitere în judecată a celor doi inculpați, arătând că acuzațiile împotriva acestora continuă să fie susținute de probe care nu au fost excluse prin încheierea Curții de Apel Galați.
Achitare pentru lipsa probelor
În 2021, Tribunalul Vrancea a respins excepția nulității absolute a actelor efectuate de organele de urmărire penală invocată de inculpaţi, care au solicitat aplicarea dispoziţiilor deciziei Curții Constituționale a României nr. 380/2021 referitoare la neconstituționalitatea continuării urmăririi penale de către procurorul DIICOT într-o cauză disjunsă. Instanța a rătat că în cauză s-a depăşit faza de urmărire penală şi faza camerei preliminare, că decizia menționată a CCR nu retroactivează și se aplică pe viitor cauzelor penale în curs de soluționare aflate în faza de urmărire penală sau cameră preliminară.
Pe 21 februarie, instanța din Vrancea a decis achitarea lui Mircea Harca și a Lilianei Ștefan, arătând că nu există probe că cei doi au comis faptele de care sunt acuzați. Judecătorii au precizat că, din probele de la dosar, nu rezultă că transferul lui Titi Sgîrcitu la Penitenciarul Focșani a avut loc prin contribuția lui Mircea Harca și cu ajutorului directorului Adrian Iacob: ”modul în care martorul Sgîrcitu a ajuns în Penitenciarul Focşani nu are nici o legătură cu acțiunile care li se impută celor doi inculpați în ce privește traficul de influență.”
”Salut hotărârea Tribunalului Vrancea. Este o hotărâre curajoasă și ne arată că justițiabilii pot avea încredere în justiție”, a declarat, pentru BihorJust, avocatul Ștefan Panțuru, cel care a obținut soluția de achitare pentru clienta sa, Liliana Ștefan.
Partajează acest conținut:
