După 6 ani de procese, Tribunalul Bihor a pronunțat sentința în dosarul rețelei cărăușilor de droguri din Oradea, acuzați că au transportat kilograme întregi de cocaină din America de Sud în Ungaria. Ca să nu fie prinși, doi orădeni și un salontan ar fi înghițit pliculețe cu droguri ori le ascundeau în bagajele de cală. Cocaina era livrată, din câte au aflat anchetatorii, de un bihorean – Valeriu Dorel Popa – stabilit o perioadă în Ecuador și lider al unei grupări de narcotraficanți. În același dosar au mai fost judecați un al treilea orădean și un cetățean italian, acuzați că au pus la punct un grup și au racolat cărăuși pentru a aduce droguri din Columbia și Venezuela în Italia. Sentința dată pe 11 februarie poate fi atacată cu apel.
Acuzațiile
Trimiși în judecată în luna ianuarie 2016, cei cinci inculpați sunt acuzați de DIICOT Oradea de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic și complicitate la trafic international de droguri de marte risc.
Despre primul dintre ei, Florin Călin Popa, procurorii susțin că în 2007 a intrat în rețeaua de trafic de droguri coordonată de Valeriu Dorel Popa și din care făceau parte mai multe persoane din Ungaria. În prima sa misiune, orădeanul ar fi înghițit aproape un kilogram de cocaină, împărțit în 100 de pliculețe, pe care l-a primit de la Valeriu Popa și le-a adus din Ecuador până în Budapesta. 2.000 de dolari a fost recompensa pentru acest transport. Era, de altfel, suma standard pe care o primea fiecare cărăuș.
Ulterior, în 2008 și 2009, Florin Călin Popa ar fi racolat mai multe persoane care au jucat rolul de cărăuși pentru rețeaua de narcotraficanți, transportând în propriul organism sau în bagajele de cală peste 10 kilograme de cocaină, din Ecuador și Peru până în Ungaria. Printre cărăușii racolați de Popa s-ar fi aflat un orădean, Gheorghe Găvruța, şi un salontan, Ioan Gelu Leuce, pe care i-a ajutat să-şi procure paşapoarte, să se deplaseze din Oradea la Budapesta și, mai apoi, în America de Sud.
Primul dintre cei doi a fost racolat în 2008, dar în luna iulie a aceluiași an a fost prins pe aeroportul din Quito (Ecuador), având 15 crose de golf în care erau ascunse aproape 2,5 kilograme de cocaină. Alte 400 de grame de drog erau împărțite în plicuri pe care Gheorghe Găvruța fie le-a pus în bagaje, fie le-ar înghițit, intenționând să le transporte în Budapesta. A fost condamnat la închisoare în statul sud-american și a stat 5 ani și 2 luni după gratii.
La rândul său, salontanul Ioan Gelu Leuce a fost prins în septembrie 2009, pe aeroportul din Lima (Peru), având în stomac 115 plicuri cu peste un kilogram de cocaină, și a fost condamnat la închisoare în statul sud-american. Și în cazul lui drogurile primate de la liderul grupării, Valeriu Dorel Popa, urmau să ajungă în Ungaria. El a fost acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat.
Ceilalți doi inculpați în acest dosar, orădeanul Sorin Dan Costin și cetățeanul Italian Davide Galber, au fost acuzați că, în 2008, au racolat mai multe persoane care să aducă din Columbia și Venezuela până în Milano aproape 4 kilograme de cocaină.
În timpul urmăririi penale, Florin Călin Popa și Ioan Gelu Leuce nu s-au prezentat la auderi, anchetatorii având informații că se află în Peru, unde lucrau ca și taximetrist, respective în construcții. Ulterior, prin avocatul său, Leuce a depus o declarație prin care recunoștea acuzațiile. Aceeași atitudine, de acceptare a învinuirilor aduse, au avut-o și Gheorghe Găvruța și Sorin Dan Costin. În schimb, italianul Davide Galber s-a prevalat de dreptul la tăcere și nu a răspuns întrebărilor anchetatorilor. El a fost condamnat de judecătorii italieni la 7 ani de închisoare pentru trafic de persoane și de droguri.
Condamnările
În cei șase ani de când se află pe rolul Tribunalului Bihor, procesul a fost amânat de mai multe ori, fie din cauza neîndeplinirii procedurii de citare cu inculpaţii aflați în afara țării, fie din cauza refuzului lui Davide Galber de a participa la judecată prin videoconferinţă, fie pentru emiterea de ordine europene de anchetă şi a cererilor de asistenţă judiciară internaţională în materie penală cu autorităţile italiene, peruane, respectiv Republica Eucador. La acestea s-au adăugat probleme legate de starea de urgență din 2020 și desfiinţarea succesivă și modificarea completurilor de judecată.
Cea mai mare pedeapsă a primit-o Florin Călin Popa, care a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și 5 ani de detenție pentru trafic ilicit de droguri de mare risc cu caracter transnaţional. Aceste pedepse au fost contopite cu cea de 6 ani și 8 luni, dictată în 2009 de Curtea Superioară de Justiție din Peru, Tribunalul Bihor stabilind ca inculpatul să o execute pe aceasta din urmă în regim de detenție.
Instanța română a ținut cont că Popa a executat deja în America de Sud 6 ani, 4 luni și 23 de zile și a dedus această perioadă din condamnarea aplicată. Astfel, în cazul în care hotărârea Tribunalului rămâne definitivă, Florin Călin Popa ar sta după gratii ceva mai mult de o lună.
În schimb, Gheorghe Găvruța a recunoscut infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat și a dat declaraţii ample şi amănunţite. El a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare și i-au fost interzise mai multe drepturi. Și Sorin Dan Costin a recunoscut învinuirea adusă și a primit aceeași pedeapsă pentru constituirea unui grup infracțional, la care s-au adăugat un an și 6 luni de închisoare pentru complicitate la trafic ilicit de droguri de mare risc cu caracter transnaţional. În final, Tribunalul Bihor a decis să aplice o pedeapsă finală de 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni.
În cazul lui Ioan Gelu Leuce, instanța a decis achitarea pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, arătând că, din probele strânse, ”nu rezultă fără echivoc că acest inculpat a cunoscut existenţa şi activitatea grupului infracţional organizat, iar pentru activitatea sa în cadrul grupării a fost condamnat de autorităţile peruane, executând în integralitate pedeapsa.(…) Contribuţia sa în cadrul grupării infracţionale a fost ocazională, iar din probele administrate nu se poate contura un rol efectiv, acela de cărăuş, în mod repetitiv”.
Acuzat că a pus la punct un grup de traficanți alături de Sorin Dan Costin și de alte persoane, prin care a adus droguri din America de Sud în Italia, Davide Galber a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.
Hotărârea integrală, în format anonimizat, este disponibilă pe portalul ReJust – AICI.
Din condamnat pentru viol, șef peste traficanți
Valeriu Dorel Popa, cel considerat capul grupării de narcotraficanți din care au făcut parte cei cinci inculpați din acest dosar, a fugit în Columbia în anul 2000, după ce a comis un viol – faptă pentru care a fost condamnat ulterior la 4 ani de închisoare cu executare. După câteva luni s-a mutat în Ecuador, unde a rămas până în 2012, când a fost arestat și trimis în închisoare pentru violențe în familie.
În scurtul timp petrecut în Columbia, Popa a luat legătura cu un cetăţean columbian pe care l-a cunoscut în Penitenciarul din Oradea în anii `90, cu ocazia executării altor pedepse privative de libertate. Împreună cu acesta a pus bazele unei ”afaceri”, constând în procurarea, deţinerea şi trimiterea în România şi în alte state din Europa a unor cantităţi importante de cocaină.
”În acest sens, (…) a racolat succesiv şi în mod repetat în cadrul grupurilor infracţionale organizate, iniţiate, coordonate şi finanţate de către acesta, diferite persoane din America de Sud şi de pe raza judeţului Bihor (de regulă membrii de familie şi rude apropiate), persoane pe numele cărora iniţial acesta a trimis colete cu cocaină, disimulată în diferite obiecte, băuturi alcoolice şi aparatură electronică, iar ulterior persoanele astfel recrutate au transportat din Ecuador în România cantităţi mari de asemenea droguri, disimulate în crose de golf, batoane de ciocolată etc., droguri provenite tot de la iniţiatorul grupărilor infracţionale organizate”, arătau anchetatorii bihoreni.
Valeriu Popa ar fi finanțat în întregime activitatea rețelei, al cărei rol era de a livra cocaină din America de Sud în Ungaria și în România cu ajutorul cărăușilor și a o vinde ulterior cu 50.000 de euro/kilogram.
În 2001, când se afla în Ecuador, Valeriu Popa a fost pus pe lista Interpol, ca lider de rețea de criminalitate organizată, acuzat de trafic internaţional de droguri de mare risc şi de viol.
În 2007, Tribunalul București l-a condamnat, în lipsă, la 25 de ani de închisoare, sentință rămasă definitivă după recursul soluționat la Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2013, Valeriu Dorel Popa a fost extrădat din Ecuador și trimis după gratii la Penitenciarul din Oradea.
Partajează acest conținut:
