SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Răzvan Doseanu – avocat coordonator – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
Starea de urgență a adus o dată cu ea majorarea substanțială a amenzilor aplicate pentru nerespectarea obligațiilor impuse de lege. Amenzile pentru persoanele fizice au fost mărite între minim de 2.000 lei și maxim de 20.000 lei, iar pentru persoanele juridice între minim de 10.000 lei și maxim de 70.000 lei.
Deși nu era o noutate, a apărut în ultimele zile informația potrivit căreia autoritățile statului au fixat adevărate norme/ținte privind cuantumul amenzilor aplicate, ba chiar s-ar lua la întrecere care autoritate, respectiv din care județ va câștiga campionatul la numărul și cuantumul amenzilor aplicabile. Că nu este o practică nouă cei din domeniu o știu foarte bine, însă împrejurările acestei competiții fac ca efectele să fie catastrofale și la un moment dat greu de controlat.
Imaginați-vă ce înseamnă o amendă de 20.000 lei în zilele acestea sau chiar de 2.000 lei pentru o persoană fizică, în situația în care veniturile multora au fost diminuate sau chiar unii au rămas fără locuri de muncă, existând situații în care ambii părinți și-au pierdut serviciile.
La momentul la care scriu am și exemple practice de abuzuri în care agentul constatator a aplicat maximul amenzii de 20.000 lei ”PENTRU CĂ POATE” sau a unei persoane de peste 70 de ani singură care a ieșit cu cățelul la 5 metri în fața blocului pentru ca patrupedul să își facă nevoile, cățelul fiind indisciplinat și neînvățat să se ”c–e” după ceasul guvernului, fix între orele 11-13.
Nu cred că amenzile au fost majorate pentru a colecta bani la bugetul statului pentru a păstra întregi salariile bugetarilor, în condițiile în care majoritatea angajaților din privat sunt afectați serios din punct de vedere financiar. Din cifrele oficiale rezultă că în ultima perioadă au fost aplicate amenzi ce însumează zeci de milioane de euro la nivelul țării. Consider că reprezentanții autorităților trebuie să acționeze cu multă responsabilitate atunci când aplică legea și să aibă în vedere fiecare caz în parte. Nu poți să scrii pur și simplu o amendă de 20.000 lei doar ”PENTRU CĂ POȚI”. E nevoie de intensificarea campaniilor de informare și de prevenție, amenda fiind o excepție care ar trebui aplicată cu responsabilitate, atât ca și sancțiune, dar și ca și cuantum.
Starea de urgență a dus inevitabil la o limitare a drepturilor și libertăților individuale și la acumularea unor tensiuni psihice pentru multe persoane. Nu e același lucru să stai închis într-un centru de carantină, într-o garsonieră sau la o casă unde ai puțină curte să te miști. Nu e același lucru să ai frigiderul plin și bani din care să trăiești sau să fi ajuns deja la fundul sacului.
Tensiunile acumulate pe perioada stării de urgență, alimentate și de o oarecare campanie împotriva autorităților a dus la izbucnirea în ultimul timp a unor scandaluri în comunități soldate cu agresarea fizică sau chiar verbală a autorităților. De la acțiuni izolate până la o escaladare a conflictelor cu autoritățile e doar un pas. Nervii oamenilor sunt întinși la maxim. O scânteie poate rapid să aprindă un foc, care să se extindă cu o rapiditate greu de controlat.
Este evident că autoritățile trebuie să vegheze la aplicarea legii și să intervină acolo unde aceasta este încălcată. În prima fază dialogul cred că este esențial, încercarea de dezamorsare a conflictelor este vitală. Nu știu cât de pregătit e fiecare polițist, jandarm să lucreze în primul rând cu psihicul cetățeanului.
Categoric, acolo unde conflictele nu pot fi gestionate pașnic, se impune intervenția fermă a autorităților. Prin intervenție fermă nu înțeleg doar amendarea persoanelor, ci inclusiv întocmirea de dosare penale pentru comiterea infracțiunilor de ultraj și pentru alte infracțiuni, cumulativ cu reținerea și arestarea anarhiștilor și cu mediatizarea acestor rețineri și arestări.
Știu că e greu, dar hai să încercăm să găsim cu toții un echilibru între respectarea și aplicarea legii.
Partajează acest conținut:
