Simpla deviere a unui zbor către un aeroport apropiat nu dă dreptul pasagerilor să obțină o compensație, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În schimb, compania aeriană trebuie să ofere din proprie inițiativă pasagerului suportarea costului transferului spre aeroportul de destinație prevăzut inițial sau, dacă este cazul, spre o altă destinație apropiată convenită cu acesta, arată instanța.
Hotărârea CJUE a fost luată la solicitarea unui tribunal regional din Austria privind interpretarea regulamentului privind drepturile pasagerilor aerieni. Potrivit acestui document, în cazul în care un zbor este deviat spre un alt aeroport decât cel prevăzut inițial, dar care deservește același oraș, aceeași aglomerație urbană sau aceeași regiune, compania aeriană suportă costul transferului călătorilor între aeroportul alternativ și aeroportul prevăzut inițial sau o altă destinație apropiată convenită cu pasagerul.
În schimb, o persoană care s-a adresat instanței austriece a cerut companiei de zbor care opera pe ruta Viena-Berlin o compensație de 250 de euro, după ce avionul a aterizat pe un aeroport învecinat celui de destinație. Transportatorul nu i-a oferit pasagerului un transport complementar și nici suportarea costului transferului între aceste două aeroporturi.
Compania aeriană a replicat că simpla deviere către un aeroport apropiat nu conferă un drept la o compensație forfetară, precum anularea sau o întârziere prelungită la sosire. În plus, întârzierea ar fi fost cauzată de împrejurări excepționale – probleme meteorologice importante apărute în timpul antepenultimei rotații a aeronavei.
”Pentru a putea considera că aeroportul alternativ deservește același oraș, aceeași aglomerație urbană sau aceeași regiune, nu este necesar ca el să fie situat pe același teritoriu (în sens administrativ) al orașului, al aglomerației urbane sau al regiunii pe care este situat aeroportul prevăzut inițial. Ceea ce este important este ca el să se afle în imediata apropiere a acestui teritoriu”, a arătat CJUE.
În schimb, pasagerul dispune, în principiu, de un drept la o compensație forfetară atunci când ajunge la destinația sa finală, și anume aeroportul de destinație prevăzut inițial sau o altă destinație apropiată convenită cu pasagerul, cu trei ore sau mai mult după ora de sosire prevăzută inițial.
Pentru a determina amploarea întârzierii suferite la sosire, trebuie să se ia drept referință ora la care pasagerul ajunge, în urma transferului său, la aeroportul prevăzut inițial sau, dacă este cazul, la o altă destinație apropiată convenită cu compania aeriană.
”Pentru a se exonera de obligația de compensare a pasagerilor în eventualitatea întârzierii prelungite la sosire a unui zbor, compania aeriană se poate prevala de o împrejurare excepțională care nu a afectat respectivul zbor întârziat, ci un zbor anterior operat de ea însăși cu aceeași aeronavă în cadrul antepenultimei rotații a acestei aeronave, cu condiția să existe o legătură de cauzalitate directă între apariția acestei împrejurări și întârzierea prelungită la sosire a zborului ulterior”, au explicat judecătorii Curții.
CJUE a mai decis că, în cazul în care compania aeriană nu-și respectă obligația de a oferi din proprie inițiativă suportarea costului transferului spre aeroportul de destinație prevăzut inițial sau spre o altă destinație apropiată convenită cu pasagerul, acesta din urmă are dreptul la rambursarea sumelor pe care le-a plătit și care, având în vedere împrejurările proprii fiecărei spețe, se dovedesc necesare, adecvate și rezonabile pentru a remedia deficiența companiei aeriene.
”În schimb, încălcarea obligației de suportare a costului nu conferă pasagerului un drept la o compensație forfetară de 250, de 400 sau de 600 de euro”, a precizat Curtea.
DOCUMENT – Hotărârea Curţii de Justiţie în cauza C-826/19 Austrian Airlines:
