Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile referitoare la posibilitatea unei societăți civile de avocați de a cere și obține informații de interes public în baza Legii 544/2001. Mai precis, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă este chemat să stabilească dacă art. 6 din legea privind liberul acces la informaţiile de interes public, în care este menţionat termenul „persoane”, se referă şi la societăţile civile simple menţionate la articolul 1892 din Codul civil, respectiv societatea civilă de avocaţi, reglementată în condiţiile legii speciale, care nu are personalitate juridică, nefiind un subiect de drept distinct.
Conținutul sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj și înregistrată la ÎCCJ pe 5 aprilie 2021:
”1. Dacă art. 6 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în care este menţionat termenul „persoane”, se referă şi la societăţile civile simple menţionate la art. 1892 C.civ, respectiv societatea civilă de avocaţi, reglementată în condiţiile legii speciale, care nu are personalitate juridică, nefiind un subiect de drept distinct.
2. În cazul în care răspunsul la prima întrebare este unul afirmativ, solicităm a se statua dacă prezintă relevanţă principiul specializării capacităţii de folosinţă pentru partea care solicită comunicarea informaţiilor publice – societate civilă de avocaţi fără personalitate juridică.”
Sesizarea a fost formulată într-un dosar în care o societate civilă profesională de avocați a solicitat obligarea pârâtului la comunicarea unor autorizații de securitate la incendiu pentru mai multe unități școlare din municipiul Cluj-Napoca.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active. Susținerea a fost respinsă de instanța de fond, pe motiv că textul Legii 544/2001 se referă la dreptul oricărei persoane de a solicita și obține de la autoritățile și instituțiile publice informații de interes public. S-a arătat că textul nu face distincție cu privire la persoana care solicită informațiile ca fiind vorba doar despre o persoană fizică.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că persoanele juridice cu scop nepatrimonial nu pot avea decât acele drepturi și obligații care corespunde scopului lor statutar de activitate, în concordanță cu principiul specialității capacității de folosință a persoanei juridice și orice act juridic care încalcă aceste limite este lovit de nulitate absolută.
Se arată că, indiferent dacă asociația de persoane urmărește un scop general sau al unei colectivități, ori, după caz, interesul său personal, nepatrimonial, aceasta trebuie să își stabilească prin statut scopul direct și obiectivele acestuia.
Cu privire la această excepție, intimata-reclamantă a arătat că societatea civilă simplă constă în asocierea dintre două sau mai multe persoane fizice și/sau juridice printr-un contract de societate, prin care acestea se obligă să coopereze pentru desfășurarea unei anumite activități.
”Această formă de asociere nu conduce la nașterea unui nou subiect de drept, distinct, întrucât societatea civilă simplă nu are personalitate juridică. Se susține că persoanele fizice ce devin asociați în cadrul unei societăți civile simple își păstrează individualitatea, în calitate de subiect de drept distincți, și continuă să se manifeste ca atare, doar că vor urma regulile stabilite prin contractul de asociere încheiat pentru asigurarea unei forme mai eficiente de cooperare profesională”, se arată de către reclamantă, potrivit încheierii de sesizare a ÎCCJ.
În plus, s-a arătat că în litigiul supus judecății toate cele trei persoane fizice avocați, asociați, au dorit să își exercite dreptul de acces la informații de interes public cu privire la aspectele enumerate în cererea de chemare în judecată, prin forma de asociere fără personalitate juridică. Potrivit reclamantei, cererea de chemare în judecată a fost formulată de un reprezentant (avocatul coordonator) în numele și pe seama tuturor persoanelor fizice asociate, avocați.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
