SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Creșterea pensiilor cu 40% este constituțională, a decis în această dimineață Curtea Constituțională a României, potrivit stiripesurse.ro. Decizia a fost luată în urma discutării sesizărilor Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Aceste norme se referă și la majorarea punctului de pensie cu 40 de procente.
ACTUALIZARE: deciziile din 13 ianuarie ale Curții Constituționale:
A). Cu unanimitate de voturi,
1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.8 şi 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt neconstituţionale;
Cu majoritate de voturi,
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:
– art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie. Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020.
– art.I pct.9 din legea criticată abrogă art.43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2020 [care amână creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2021], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, în redactarea dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 [care stabilise creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2020]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-a fi ajuns la o situaţie incertă cu privire la etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic. Abrogarea pură şi simplă a art.43 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea etapelor de creştere a drepturilor salariale pentru personalul didactic prin modificarea corespunzătoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, ar fi generat o situaţie juridică confuză, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.41 din Constituţie. Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art.43 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020.
II. De asemenea, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este constituțională în raport cu criticile formulate.
Legea criticată reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, iar nu creșterea sau diminuarea punctului de pensie, această problematică nefăcând obiectul acestei sesizări, ci a celei de la pct.I-A) din prezentul comunicat. De altfel, conform jurisprudenței constante a Curții, aprecierea caracterului suficient sau nu al resurselor bugetare reprezintă o problemă exclusiv de oportunitate politică, și nu de constituționalitate, astfel că aceasta excedează competenței Curții Constituționale.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în luna octombrie a anului trecut în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi Legea pentru aprobarea OUG 136/2020 – rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Potrivit Executivului, Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini„, se arăta în sesizarea Guvernului.
Partajează acest conținut:
