Titlul problemei de drept: Sancţinea aplicabilă în situaţia în care avocatul ales sau numit din oficiu al condamnatului aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ, care participă la judecarea cauzelor prin intermediul videoconferinţei, conform art. 597 alin. 21 Cod procedură penală, nu se prezintă la locul de detenţie, ci în faţa instanţei de judecată. (Temă propusă de Judecătoria Târgu Mureş).
- Materia: Drept procesual penal. Partea specială.
- Subcategoria: Executarea hotărârilor penale.
- Obiectul din ECRIS: Contestaţia la executare.
- Actul normativ incident: art. 597 C. pr. pen.
Dispoziţii legale incidente:
- Art. 597 alin. 1-5 Cod procedură penală: Procedura la instanţa de executare
(1) Când rezolvarea situaţiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei de executare, preşedintele completului de judecată dispune citarea părţilor interesate şi, în cazurile prevăzute la art. 90, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă se citează şi administraţia penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul.
(2) Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ este adus la judecată.
(2^1) Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ poate participa la judecată în vederea rezolvării situaţiilor reglementate în prezentul titlu şi prin intermediul videoconferinţei, la locul de deţinere, cu acordul său şi în prezenţa apărătorului ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a interpretului.
(3) Participarea procurorului este obligatorie.
(4) După ascultarea concluziilor procurorului şi a părţilor, instanţa se pronunţă prin sentinţă.
(5) Dispoziţiile cuprinse în titlul III al părţii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispoziţiilor prezentului capitol se aplică în mod corespunzător.
- Art. 106 Cod procedură penală – Reguli speciale privind ascultarea
(1) Dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării şi, dacă este cazul, ia măsuri pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
(2) Persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), dacă persoana audiată se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 90, ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de deţinere.
- Art. 281 alin. 1 lit. f Cod procedură penală – Nulităţile absolute
(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (…) f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.
Într-o opinie se apreciază că, în situaţia în care condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ participă la judecarea cauzei prin intermediul videoconferinţei, iar apărătorul ales sau numit din oficiu nu se prezintă la locul de detenţie, ci în faţa instanţei de judecată, ar fi incidente dispoziţiile privind nulitatea absolută, prev. de art. 281 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Se opinează că nu are relevanţă faptul că avocatul ales sau numit din oficiu se prezintă în faţa instanţei de judecată, întrucât dispoziţiile legale nu sancţionează doar lipsa apărătorului, ci şi situaţia în care asistenţa judiciară este asigurată în alte condiţii decât cele expres prevăzute, iar vătămarea în această situaţie se prezumă, în sensul că persoana condamnată nu poate lua legătura în mod direct şi nemijlocit pe parcursul şedinţei de judecată cu apărătorul ales sau numit din oficiu, aceasta fiind de fapt raţiunea reglementării prezenţei apărătorului ales sau numit din oficiu la locul de detenţie.
Într-o altă opinie, se apreciază că, în situaţia în care condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ participă la judecarea cauzei prin intermediul videoconferinţei, iar apărătorul ales sau numit din oficiu nu se prezintă la locul de detenţie, ci în faţa instanţei de judecată, ar fi incidente dispoziţiile privind nulitatea relativă.
Se are în vedere faptul că asistenţa judiciară este asigurată în cauză şi prin prezenţa apărătorului ales sau numit din oficiu în faţa instanţei şi nu la locul de detenţie, întrucât apărătorul ales al persoanei în cauză poate lua legătura cu aceasta oricând anterior termenului de judecată, iar apărătorul desemnat din oficiu poate lua legătura cu persoana în cauză anterior începerii şedinţei de 11 judecată, tot prin intermediul videoconferinţei, cât şi în timpul şedinţei de judecată, la cerere.
De asemenea, se apreciază că nu se poate prezuma vreo vătămare, iar în situaţia în care persoanei în cauză i s-ar produce vreo vătămare, aceasta o poate invoca şi poate fi analizată prin prisma dispoziţiilor nulităţii relative.
În unanimitate, participanţii la întâlnire au îmbrăţişat cea de a doua opinie, în sensul că în situaţia descrisă, poate fi vorba de cel mult o nulitate relativă.
Pe lângă motivarea celei de a doua opinii, s-a subliniat faptul că dispoziţiile art. 597 C. pr. pen au caracter special şi se aplică Titlului V din Codul de procedură penală – Partea specială – „Executarea hotărârilor penale”, faţă de dispoziţiile art. 106 C. pr. pen, care au caracter general şi se regăsesc în Titlul IV din Codul de procedură penală – Partea generală – „Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii”, iar art. 597 alin. 21 C. pr. pen. nu prevede obligativitatea prezenţei avocatului la locul de detenţie.
În altă ordine de idei, într-o judecată de fond (în care nu sunt prevăzute norme speciale pentru audierea prin videoconferinţă a inculpatului) şi nu într-o judecată incidentă la executare (cu reguli expres prevăzute de art. 597 alin. 21 C. pr. pen. pentru videoconferinţă), oricum art. 106 alin. 3 C. pr. pen. nu trebuie interpretat într-o manieră strict formală, ci de natură să garanteze plenar drepturile apărării.
Astfel, dacă, în situaţii excepţionale, nu se poate asigura prezenţa avocatului inculpatului la locul de detenţie ci doar în sala de judecată, audierea poate totuşi să aibă loc prin videoconferinţă, dar cu respectarea principiilor consacrate de CEDO în cauza Marcello Viola împotriva Italiei (hotărârea din 5 octombrie 2006) şi reluate în cauzele Shulepov împotriva Rusiei (hotărârea din 26 iunie 2008) și Sakhnovskiy împotriva Rusiei (hotărârea din 2 noiembrie 2010).
În acest sens, CEDO a statuat că audierea unui acuzat prin videoconferinţă nu este în sine contrară Convenţiei europene dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții:
- audierea inculpatului prin videoconferinţă este necesară pentru apărarea ordinii publice, prevenirea infracţiunilor, protecţia vieţii, libertăţii şi siguranţei martorilor şi a victimelor infracţiunii, precum şi pentru respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzei,
- măsura este una proporţională într-o societate democratică,
- inculpatul beneficiază de o legătură audiovizuală adecvată cu sala de şedinţă, putând să vadă şi să audă persoanele prezente la dezbateri și inculpatul are posibilitatea să se întreţină la un moment dat într-o manieră confidenţială cu avocatul său, chiar şi prin intermediul unei linii telefonice securizate.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea judecătorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor penale sau judecă în cauze penale, cu prilejul adunării generale a judecătorilor din circumscripţia Curţii de Apel Târgu Mureş, organizată la Sovata, în zilele de 28 şi 29 februarie 2020.
Partajează acest conținut:
