Christian Erich Hornung, administratorul unei firme de consultanță judecat pentru infracțiuni de corupție, a scăpat de mai multe interceptări făcute în cazul său, după ce Tribunalul Bihor a hotărât eliminarea acestor probe din dosar. Judecătorii au constatat ”nulitatea absolută a punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor telefonice şi a discuţiilor din mediul ambiental”, pe motiv că interceptările au fost făcute de către SRI. Or, acest lucru atrage, în urma unei decizii a Curții Constituționale, nulitatea absolută a unor astfel de probe. În 2015, Christian Erich Hornung a fost trimis în judecată, alături de alte cinci persoane, într-un caz în care era acuzat de către DNA că ar fi pus la punct un grup care ar fi acționat în Bihor și Maramureș ”în scopul săvârșirii unor fapte de corupție și spălare a banilor”.
”Constată nulitatea absolută a punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor telefonice şi a discuţiilor din mediul ambiental emise de Tribunalul Satu-Mare (…). În temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator înregistrările aflate pe suporţii optici înregistraţi în Registrul corpurilor delicte al Tribunalului Bihor, la poziţia 10/2020 (…), precum şi procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor efectuate în baza autorizaţiilor anterior menţionate (…). În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curții Constituționale, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă”, se arată în încheierea din 19 octombrie a Tribunalului Bihor.
Totuși, instanța a respins ca nefondată cererea de constatare a nulităţii absolute a activităţii de urmărire penală ”ca urmare a comunicării răspunsului Serviciului Român de Informaţii cu privire la solicitarea de acordare a sprijinului informativ formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 24.04.2020, în temeiul art. 14 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi a art. 13 din Protocolul de colaborare nr. 00750 din 4 februarie 2009 încheiat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații”.
Acuzațiile formulate de DNA
Christian Erich Hornung a fost anchetat de către procurorii DNA Oradea sub acuzația că ar fi constituit și coordonat un grup infracțional organizat format din cinci persoane, ”grup ce a acționat până în cursul lunii decembrie 2012, pe raza județelor Bihor și Maramureș, în scopul săvârșirii unor fapte de corupție și spălare a banilor”.
”În cadrul grupării infracționale exista o disciplină internă, o ierarhizare și o specializare pe domenii de activitate a membrilor, aceștia având roluri și sarcini prestabilite, existând totodată o premeditare, organizare și supraveghere atentă a activităților infracționale desfășurate, în vederea realizării scopurilor ilicite propuse, inculpatul Hornung Christian Erich fiind cel care coordona activitatea întregului grup infracțional, pe toată durata de manifestare, fiind persoana care „stabilea regulile” și care avea controlul atât pe componenta faptelor de corupție, cât și pe cea de spălare a banilor”, arătau procurorii anticorupție într-un comunicat din 2015.
Anchetatorii susțineau că în perioada 2010 – septembrie 2013, Hornung ar fi cerut de la doi oameni de afaceri (care au devenit denunțători în această cauză) peste 5 milioane de lei, din care ar fi primit cu puțin sub 1 milion de lei. În schimb, ar fi promis că intervine pe lângă primarii din trei comune bihorene – pe care i-ar fi cunoscut – și membrii unor comisii de licitație ca aceștia să desemneze firma unuia dintre cei doi câștigătoare a unor proiecte și să plătească facturile în cel mai scurt timp.
”În aceeași perioadă, inculpatul Hornung Christian Erich l-a constrâns pe unul dintre denunțători să-i remită suma de 606.176 lei (ca diferență dintre suma totală pretinsă de 790.000 lei și suma deja achitată în contul societății comerciale controlată de inculpat, respectiv suma de 183.830 lei), amenințându-l că, în caz contrar, va efectua demersuri pentru a nu-i mai fi perfectată nicio formalitate necesară pentru a putea finaliza lucrările, că va discuta cu dirigintele de șantier să nu semneze fazele de lucrări și că, în consecință, nu-i vor mai fi decontate celelalte lucrări realizate în cadrul unuia dintre proiecte”, susțineau anchetatorii DNA.
Circuitul spălării banilor
În plus, Hornung i-ar fi transmis omului de afaceri că va discuta cu primarul uneia dintre comune pentru a-i fi reziliat contractul, că va aduce un executor pentru a-l evacua de pe șantier sau un evaluator care va respinge toate lucrările efectuate de către firma acestuia. Astfel, în loc să obțină contravaloarea lucrărilor efectuate va fi obligat să plătească penalități, iar lucrarea va fi scoasă la licitație și va fi atribuită unei alte firme – arătau procurorii. Aceștia au explicat că pentru a ”spăla” banii pe care îi ceruse, inculpatul ar fi pus la punct un circuit în care ar fi fost angrenate persoane, instituții de credit și firme din Maramureș.
”Sumele de bani pretinse pentru traficarea influenței erau facturate de către inculpatul Hornung Christian Erich, în numele societăților comerciale deținute de către membrii grupului infracțional organizat, către societățile comerciale deținute de către cei doi oameni de afaceri, sub forma unor prestări de servicii în domeniul construcțiilor sau sub forma închirierii de utilaje de construcții. Sumele pretinse erau ulterior virate de către denunțători, în conturile societăților comerciale indicate de către inculpatul Hornung Christian Erich care coordona mecanismul de „plimbare” a sumelor de bani, prin conturile bancare ale mai multor firme către conturile bancare ale unor persoane fizice, de unde sumele de bani erau retrase succesiv, în numerar, de la bancomatele instituțiilor de credit”, se arată în comunicatul DNA.
Trimis în judecată în 2015, dosarul în care apar ca inculpați Hornung și alte cinci persoane se află pe rolul Tribunalului Bihor și programează joi un nou termen.
Partajează acest conținut:
