Într-un moment de tensiune instituțională majoră, judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a formulat una dintre cele mai tranșante poziții publice din interiorul sistemului judiciar. Intervenția sa, făcută în contextul hotărârii Curții Constituționale, reprezintă o critică directă la adresa modului în care justiția a fost plasată în centrul dezbaterii publice din ultimele luni.
Acesta susține că s-a ajuns „la capătul a 8 luni de minciuni și retorică negativă față de puterea judecătorească” și vorbește despre „8 luni de agresiune a Executivului asupra justiției, după ce în prealabil Executivul a pus în genunchi Parlamentul”.
În același context, respinge ideea că disputa ar fi avut o miză strict financiară sau tehnică: „Nu a fost niciodată despre pensii sau PNRR. Sumele respective sunt infime raportat la PIB-ul unei țări ca România. Totul a fost simbolic și a vizat disciplinarea puterii judecătorești de către constelația politică.”
Unul dintre cele mai ferme pasaje vizează utilizarea expresiei „corupție sistemică” în raport cu magistrații. „Sistemic înseamnă că toți judecătorii fură sau ‘fug cu televizorul’. Sistemică înseamnă toți. Nu unii, nu câțiva, ci toți, de la Constanța la Arad, de la Iași la Giurgiu”, afirmă Drăgușin, calificând o asemenea generalizare drept „extrem de jignitoare și falsă pentru colegii noștri care își fac treaba zi de zi cu onestitate și demnitate”.
Reacția publică față de aceste evoluții este, de asemenea, criticată. „Societatea a aplaudat și încă mai aplaudă” ceea ce el numește „șubrezirea unei puteri în stat”, apreciind că o asemenea atitudine devine „auto-mutilantă”, întrucât afectează „propria protecție a propriilor drepturi”.
În argumentație, arată că „1 din 5 români e implicat anual într-o procedură judiciară” și susține că mulți dintre cei care critică astăzi sistemul „se vor întoarce la anul cu o nouă acțiune în fața aceluiași corp de judecători, sperând să îi găsească umiliți, disciplinați, dar independenți”.
Intervenția conține și referiri la situații din interiorul magistraturii, unde vorbește despre „personaje cu intenții îndoielnice, îmbrăcate în mantia albă a falsei moralități”, despre care afirmă că „au slăbit poziția noastră și au confirmat societății necesitatea agresiunilor”.
Declarațiile apar pe fondul dificultăților structurale cu care se confruntă sistemul judiciar, între care deficitul de personal în instanțe și parchete, numeroase posturi neocupate și un volum ridicat de dosare. Dezbaterea privind statutul magistraților și echilibrul dintre puterile statului continuă după decizia Curții Constituționale, într-un climat marcat de tensiuni instituționale și de discuții privind reformele asumate de România.




