Cu 1.602.689 dosare nou-intrate în 2024 și un coeficient de 8,42 cauze la 100 de locuitori – de aproape patru ori peste media europeană –, România conduce detașat clasamentul european al litigiozității civile și comerciale, în timp ce instanțele mențin o rată de soluționare de 99,2% și o durată medie de 180 de zile.
Pe 18 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut public un comunicat cu un titlu fără echivoc: sistemul judiciar românesc se confruntă cu o situație „fără precedent” în ceea ce privește volumul de activitate al instanțelor. Dincolo de formularea instituțională, documentul reprezintă una dintre cele mai complete radiografii statistice ale presiunii exercitate asupra justiției române și, totodată, un avertisment explicit privind riscul degradării actului de justiție dacă actuala dinamică nu este corectată prin politici publice adecvate.
Analiza CSM este fundamentată pe metodologia CEPEJ (Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției), care raportează indicatorii la 100 de locuitori și la 100.000 de locuitori în ceea ce privește numărul de judecători, pentru a permite comparații uniforme la nivel european. În acest cadru comparativ, cifrele României ies radical din tipar.
În materia civilă și comercială – domenii care reprezintă aproximativ 90% din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor – România a raportat pentru anul 2024 un număr de 769.823 de dosare aflate în curs de soluționare (pending) în primă instanță. Media europeană pentru același indicator este de 358.277 de cauze. Diferența nu este doar statistic relevantă, ci structurală: România depășește de peste două ori media europeană în ceea ce privește stocul de dosare aflate pe rol.
Evoluția față de anul precedent accentuează dimensiunea fenomenului. În 2023, România raportase 563.035 cauze în curs de soluționare, în timp ce media europeană era de 347.488. Creșterea de peste 200.000 de dosare într-un singur an indică o accelerare a încărcării instanțelor, nu o simplă fluctuație conjuncturală.
Raportarea la populație oferă o imagine și mai clară a disproporției. În 2024, România a înregistrat 4,04 cauze aflate pe rol la 100 de locuitori, comparativ cu media europeană de 1,75. În 2023, coeficientul fusese de 2,95 în România și de 1,56 la nivel european. Practic, într-un interval de un an, presiunea asupra instanțelor române, raportată la dimensiunea populației, a crescut semnificativ și s-a menținut la peste dublul mediei UE.
Dacă stocul de dosare este impresionant, fluxul anual de cauze nou-intrate este cu adevărat alarmant. În 2024, instanțele române au înregistrat 1.602.689 dosare nou-intrate în primă instanță, în materia civilă și comercială. Media europeană este de 418.544. Raportul este de aproape patru la unu. În 2023, România raportase deja 1.495.992 cauze nou-intrate, față de o medie europeană de 407.371. Creșterea din 2024 consolidează un trend ascendent, nu îl inaugurează.
Cumulând dosarele nou-intrate și cele aflate în curs de soluționare, totalul pentru 2024 ajunge la 2.372.512 cauze în primă instanță, doar în cele două materii dominante. Este o cifră care descrie nu doar volumul de muncă, ci amplitudinea presiunii administrative, logistice și umane asupra sistemului judiciar.
În plan comparativ european, România ocupă primul loc în clasamentul dosarelor nou-intrate raportate la 100 de locuitori. Indicatorul pentru 2024 este de 8,42, în timp ce media europeană este de 2,20. Următoarea țară în clasament este Belgia, cu 5,79 cauze la 100 de locuitori, urmată de Spania cu 4,13 și Republica Cehă cu 3,18. Celelalte state respondente au raportat valori cuprinse între 0,70 și 2,79. Diferența nu este marginală, ci de ordin structural: România se situează într-o categorie proprie de litigiozitate.
Comparativ cu 2023, când coeficientul era de 7,85 (față de media UE de 2,18), creșterea la 8,42 confirmă tendința ascendentă. Mai mult, analiza pe termen lung arată că România a cunoscut o creștere constantă în perioada 2014–2024, de la 6,85 la 8,42 cauze la 100 de locuitori. Dacă raportăm la anul 2013, când indicatorul era de 4,16, numărul dosarelor nou-intrate s-a dublat în decurs de un deceniu. CSM identifică explicit doi factori care afectează semnificativ volumul de activitate: nivelul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor nou-intrate și creșterea constantă a acestui volum pe parcursul ultimilor zece ani.
În acest context, performanța sistemului judiciar românesc capătă o semnificație aparte. În 2024, rata de soluționare a cauzelor în primă instanță a fost de 99,2%, peste media europeană de 97,8%. Indicatorul marchează o creștere substanțială față de anul 2023, când rata era de 86,2%. Cu alte cuvinte, în pofida unui volum excepțional de mare, instanțele române au reușit să soluționeze aproape integral numărul de cauze intrate pe rol.
La fel de relevantă este durata medie de soluționare a unei cauze, calculată de la momentul înregistrării până la pronunțarea hotărârii. În 2024, România a înregistrat o durată medie de 180 de zile, comparativ cu media europeană de 307 zile. Instanțele române soluționează, în medie, cauzele cu peste patru luni mai rapid decât media UE, în condițiile unui volum de dosare de patru ori mai mare.
CSM explică această performanță prin „cvadruplarea efortului uman”. Volumul suplimentar nu a fost absorbit prin prelungirea termenelor sau prin scăderea ratei de soluționare, ci prin intensificarea muncii la nivelul instanțelor. Această performanță este însă realizată în condițiile unui deficit constant de judecători de până la 15%. Instituția atrage atenția că niciun sistem judiciar performant nu își poate dimensiona activitatea ignorând limitele resurselor disponibile și că preluarea unui număr nelimitat de cauze nu este sustenabilă pe termen lung.
Mesajul final al comunicatului este unul de avertizare instituțională: puterea judecătorească are datoria de a semnala pericolul degradării actului de justiție și necesitatea îmbunătățirii modului de funcționare a acestui serviciu public. Dincolo de cifrele comparative, CSM sugerează că actuala performanță este menținută printr-un efort uman intens, aflat la limita capacității sistemului.
Radiografia anului 2024 arată, astfel, un paradox: România este jurisdicția europeană cu cea mai ridicată litigiozitate civilă și comercială raportată la populație, dar în același timp una dintre cele mai rapide și eficiente în termeni de rată de soluționare și durată medie. Întrebarea care rămâne, implicit formulată de comunicat, este cât timp poate fi susținut acest echilibru fragil între volum și performanță.
Toate datele și indicatorii citați sunt preluați integral din comunicatul oficial al CSM din 18 februarie 2026 .
Partajează acest conținut:
