„Bucurie mare ca într-o după-masă de sâmbătă friguroasă, care nu promitea nimic, o echipă a Asociației Dacia Crisius formată din Dan Slavescu și Cristian Rusu să descopere o piesă din puzzle-ul antichității mediteraneene tocmai aici în județul Bihor.”
Astfel a descris descoperirea Nechifor Antonio, istoric și membru al Asociația Dacia Crisius, introducând povestea statuetei din bronz a zeului Serapis, o piesă cu analogii în secolele II–III d.Hr., dintr-o lume aflată sub dominația Imperiului Roman.
În continuare, istoricul a explicat contextul apariției acestei divinități și semnificația descoperirii pentru patrimoniul județului Bihor, subliniind că artefactul reprezintă o veritabilă punte între culturile antice mediteraneene și spațiul nostru local.
” Bucurie mare ca într-o după-masă de sâmbătă friguroasă, care nu promitea nimic, o echipă a Asociației Dacia Crisius formată din Dan Slavescu și Cristian Rusu să descopere o piesă din puzzle-ul antichității mediteraneene tocmai aici în județul Bihor.
Este vorba de o statuetă din bronz a zeului Serapis, cu analogii undeva în secolele II-III d.Hr. ale unei lumi dominate de Imperiul Roman.

Însă povestea acestei statuete începe mai devreme, prin secolul III î.Hr., când, după cuceririle lui Alexandru cel Mare în zona Egiptului de azi, o elită conducătoare de origini grecești, avea de controlat o populație egipteană, cu grai, obiceiuri, culte și mentalități diferite.
Soluția regilor Ptolemeici a fost crearea unei zeități comune, care să unească religios cele două culturi atât de diferite. De ce? Pentru că nu puteai controla populația doar prin forță armată, în condițiile în care legitimitatea acelor vremuri venea de la divin.
Acest nou zeu a fost bine primit de ambele populații, și devine, treptat, “importat” si asimilat de către occident.

Cum ajunge o astfel de piesă până în zona noastră? Și atunci, ca astăzi, locutorii acestui areal, fie ei negustori, militari, coloniști, adoptau tendințele la modă în Orient, inclusiv din punct de vedere religios. Astfel că o statuetă a zeului Serapis, un zeu pozitiv, al fertilității, al prosperității, putea să constituie o piesă pe altarul la care se închinau populațiile locuitoare în această zonă.
E un artefact valoros, atât din punct de vedere științific, cât și expozițional. Iar noi, bihorenii, așteptăm cu mare entuziasm să vedem în vitrinele muzeului multe dintre aceste file de istorie pe care le scriu piesele predate de noi.
Pentru această descoperire, la fel ca pentru toate descoperirile Asociației Dacia Crisius, nu s-a cerut recompensă.”

Redăm și comunicatul de presă al Asociației Dacia Crisius:

Partajează acest conținut:





