Guvernul pregătește un nou instrument de intervenție pe piața agroalimentară, care ar urma să fie declanșat automat în momentul în care rata anuală a inflației atinge pragul de 5%. Măsura, anunțată de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, presupune plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele agroalimentare, nu doar pentru o listă restrânsă de alimente de bază, așa cum s-a procedat anterior.
În esență, Executivul propune un mecanism automat de limitare a adaosului comercial la aproximativ 20% pentru toate produsele agroalimentare, activat doar dacă inflația depășește 5%.
Inițiativa marchează o schimbare de paradigmă în modul în care statul intervine în formarea prețurilor, introducând un criteriu macroeconomic clar drept declanșator și extinzând aria de aplicare la întregul sector alimentar.
De la intervenție punctuală la mecanism automat
În 2023, Guvernul a intervenit printr-o ordonanță care a plafonat adaosul comercial pentru o listă limitată de alimente de bază. Măsura a fost justificată atunci prin necesitatea temperării creșterilor accelerate de preț la produse esențiale precum pâinea, laptele, carnea, uleiul sau zahărul.
Potrivit ministrului Florin Barbu, experiența acelui act normativ a demonstrat însă un efect secundar important: creșterile de preț s-ar fi transferat către produsele care nu erau incluse în plafonare. Astfel, limitarea adaosului pentru anumite categorii ar fi generat o „migrare” a marjelor comerciale către alte produse agroalimentare.
„Va fi un act normativ care atunci când inflația este 5% se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază, pentru că acel adaos comercial practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalimentare”, a explicat ministrul.
Această concluzie – susținută, potrivit declarațiilor oficiale, și de analizele Consiliului Concurenței – a stat la baza deciziei de a extinde viitoarea măsură la întreaga categorie agroalimentară.
Pragul de 5% – o ancoră macroeconomică
Elementul central al noii inițiative îl reprezintă pragul de 5% al inflației. Dacă rata anuală a inflației va atinge sau depăși acest nivel, plafonarea adaosului comercial va fi activată automat. În schimb, dacă inflația rămâne sub 5%, piața va funcționa liber, fără intervenții administrative asupra prețurilor.
„În cazul în care inflația este sub 5%, piața rămâne liberă”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Prin introducerea acestui prag, Guvernul încearcă să evite acuzațiile de intervenționism permanent și să transmită un semnal de predictibilitate mediului de afaceri. Mecanismul ar funcționa ca un „stabilizator automat” în perioade de presiune inflaționistă ridicată, fiind suspendat în condiții normale de evoluție a prețurilor.
Totodată, alegerea pragului de 5% este relevantă din perspectivă economică: acesta depășește nivelul considerat compatibil cu stabilitatea prețurilor în zona euro (aproximativ 2%), dar indică totodată o zonă de alertă pentru economie.
Adaosul comercial de 20% – argumentul sustenabilității
În ceea ce privește nivelul concret al plafonării, ministrul a indicat un procent de aproximativ 20% pentru adaosul comercial. Potrivit explicațiilor sale, această marjă nu ar afecta viabilitatea companiilor din retail sau procesare, deoarece se aplică peste „fișa de cost” reglementată contabil.
Conform normelor Ministerului Finanțelor, fișa de cost include:
- cheltuielile directe (materii prime, salarii directe, energie etc.);
- cheltuielile indirecte (administrative, logistice, distribuție);
- alte costuri operaționale recunoscute.
Prin urmare, susține ministrul, adaosul de 20% ar reprezenta un profit net peste toate costurile recunoscute contabil. „Nu avea cum Ministerul Agriculturii să intervină în piață și să ducă aceste companii în faliment, pentru că aveau toate cheltuielile incluse în această fișă de cost”, a afirmat Florin Barbu.
Această argumentație urmărește să contracareze temerile privind posibile efecte negative asupra mediului de afaceri, precum comprimarea excesivă a marjelor sau descurajarea investițiilor.
O intervenție cu miză socială și economică
Dincolo de aspectele tehnice, miza principală a mecanismului este una socială. Alimentele au o pondere semnificativă în coșul de consum al populației, iar creșterea prețurilor la produse agroalimentare afectează direct puterea de cumpărare, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici și medii.
În contextul inflației ridicate din ultimii ani, autoritățile au justificat intervențiile prin necesitatea limitării unor posibile comportamente speculative și protejării consumatorilor vulnerabili.
Totuși, orice plafonare administrativă ridică întrebări privind:
- eficiența pe termen mediu;
- impactul asupra concurenței;
- eventualele distorsiuni în lanțurile de aprovizionare;
- riscul reducerii diversității produselor sau al ajustării calității.
Extinderea plafonării la toate produsele agroalimentare încearcă să evite distorsiunile selective, dar amplifică amploarea intervenției.
Impactul asupra retailerilor și procesatorilor
Pentru retaileri și procesatori, noul mecanism ar însemna adaptarea rapidă a politicilor comerciale în funcție de evoluția inflației. Caracterul automat al măsurii presupune că, odată atins pragul de 5%, companiile ar trebui să ajusteze adaosurile comerciale în conformitate cu plafonul stabilit.
În practică, efectele pot varia:
- lanțurile mari de retail, cu volume ridicate și putere de negociere în relația cu furnizorii, ar putea absorbi mai ușor limitarea marjelor;
- operatorii mai mici ar putea resimți mai puternic restricțiile, în funcție de structura costurilor;
- procesatorii ar putea renegocia contracte sau ajusta portofoliile de produse.
De asemenea, rămâne de clarificat dacă plafonarea va fi aplicată uniform pe toate verigile lanțului sau diferențiat între producători, procesatori și comercianți.
Echilibrul delicat între piață liberă și controlul prețurilor
Inițiativa Guvernului reflectă tensiunea constantă dintre principiul economiei de piață și necesitatea intervenției în situații excepționale. Pe de o parte, Executivul transmite că piața trebuie să funcționeze liber în condiții de inflație moderată. Pe de altă parte, își rezervă dreptul de a interveni atunci când presiunile asupra prețurilor depășesc un anumit prag.
Prin formularea mecanismului ca fiind condiționat și temporar, autoritățile încearcă să mențină un echilibru între protecția consumatorilor și menținerea unui climat investițional stabil.
Ce urmează
Proiectul de act normativ urmează să fie prezentat oficial în perioada următoare. Dezbaterea publică va fi esențială pentru clarificarea unor aspecte precum:
- durata exactă a plafonării odată activată;
- metodologia de calcul și verificare a fișei de cost;
- mecanismele de control și sancțiunile pentru nerespectarea plafonului;
- eventualele excepții sau categorii speciale.
Dacă va fi adoptat în forma anunțată, noul mecanism ar putea deveni unul dintre cele mai importante instrumente de politică economică din domeniul agroalimentar, cu impact direct asupra prețurilor la raft, marjelor comerciale și dinamicii pieței în perioade de inflație ridicată.
Într-un context economic încă volatil, Guvernul mizează pe ideea că intervenția limitată, condiționată și fundamentată contabil poate tempera excesele fără a destabiliza sectorul. Rămâne însă de văzut dacă realitatea din piață va confirma acest echilibru teoretic.
Partajează acest conținut:
