Neaplicarea formulei de indexare prevăzute de Legea nr. 360/2023 în 2026 riscă să transforme o obligație legală clară într-un conflict juridic major între societatea civilă și autoritățile statului, cu impact direct asupra a 4,9 milioane de pensionari.
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a declanșat un demers formal împotriva Guvernul României și a Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând respectarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor în anul 2026. Organizația susține că menținerea punctului de referință la 81 de lei echivalează cu o încălcare directă a Legii nr. 360/2023 și afectează în mod concret aproximativ 4,9 milioane de pensionari.
În centrul disputei se află aplicarea articolului 84 alin. (3) din noua lege a pensiilor, care prevede majorarea anuală, în luna ianuarie, a punctului de referință cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Textul este formulat în termeni imperativi, fără a introduce condiționări explicite legate de situația bugetară.
Context legislativ: o formulă automată, cu rol de protecție socială
Legea nr. 360/2023 a fost concepută pentru a asigura predictibilitate și echitate în sistemul public de pensii. Mecanismul de indexare automată are două componente esențiale:
- Rata medie a inflației – pentru menținerea puterii de cumpărare;
- 50% din creșterea reală a salariului mediu brut – pentru a permite pensionarilor să beneficieze, parțial, de progresul economic.
Această formulă are rolul de a elimina arbitrariul politic din procesul de majorare a pensiilor și de a transforma ajustările într-un mecanism obiectiv, fundamentat pe indicatori macroeconomici oficiali.
Potrivit FACIAS, prin menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și în 2026, statul român blochează practic aplicarea acestei formule și menține veniturile pensionarilor la nivelul anului 2024.
Dimensiunea socială: 4,9 milioane de pensionari afectați
Impactul măsurii este unul extins și profund. România are aproximativ 4,9 milioane de pensionari în sistemul public, iar înghețarea punctului de referință îi vizează direct pe toți.
Situația este cu atât mai delicată pentru cei aproape un milion de pensionari care trăiesc cu pensia minimă garantată – 1.281 de lei pe lună. Într-un climat economic marcat de inflație ridicată și creșteri constante ale prețurilor la energie, alimente și servicii medicale, această sumă devine insuficientă pentru acoperirea nevoilor de bază.
Efectul real al neindexării nu este o simplă stagnare, ci o diminuare progresivă a puterii de cumpărare. În absența ajustării cu rata inflației, fiecare lună înseamnă o pierdere cumulată pentru beneficiari.
Argumentele FACIAS: încălcarea unei obligații legale și constituționale
Reprezentanții FACIAS susțin că situația depășește sfera unei decizii bugetare și intră în zona respectării statului de drept. Organizația afirmă că indexarea pensiilor nu este o măsură de oportunitate politică, ci o obligație expresă a statului.
În opinia lor, refuzul aplicării formulei prevăzute de lege reprezintă:
- o încălcare a prevederilor Legii nr. 360/2023;
- o afectare indirectă a dreptului constituțional la pensie;
- o diminuare a nivelului de protecție socială garantat persoanelor vârstnice.
FACIAS subliniază că dreptul la pensie nu presupune doar existența formală a unei prestații, ci menținerea valorii reale a acesteia în raport cu dinamica economică. Indexarea cu rata inflației este considerată un instrument minim de protecție împotriva sărăciei.
Posibile justificări bugetare și tensiunea fiscală
Deși autoritățile nu au oferit în mod public o justificare detaliată în acest caz, contextul economic general este marcat de presiuni bugetare semnificative. Cheltuielile cu pensiile reprezintă unul dintre cele mai mari capitole din bugetul de stat, iar orice majorare are un impact direct asupra deficitului bugetar.
Totuși, absența unei derogări explicite în lege sau a unei modificări legislative ridică problema legalității unei eventuale suspendări tacite a mecanismului de indexare. În lipsa unei intervenții normative clare, aplicarea selectivă sau neaplicarea prevederilor legii poate genera litigii și incertitudine juridică.
Procedura prealabilă și perspectiva unui litigiu
FACIAS a transmis o plângere prealabilă Guvernului și CNPP, acordând un termen de 30 de zile pentru remedierea situației. Procedura este obligatorie înaintea declanșării unui proces în contencios administrativ.
În cazul în care autoritățile nu vor dispune indexarea conform legii, organizația anunță că va acționa în instanță statul român pentru a solicita obligarea acestuia la aplicarea formulei legale.
Un astfel de proces ar putea avea implicații majore:
- ar testa limitele discreției guvernamentale în materie bugetară;
- ar clarifica natura juridică a mecanismului de indexare (obligație absolută sau condiționată);
- ar crea un precedent pentru viitoare situații similare.
Neindexarea pensiilor nu produce doar efecte individuale, ci și consecințe macroeconomice. Pensionarii reprezintă un segment important al consumului intern, iar reducerea puterii lor de cumpărare poate influența cererea agregată.
Pe plan social, menținerea veniturilor la un nivel erodat de inflație poate accentua vulnerabilitatea unei categorii deja expuse riscurilor economice și medicale. În lipsa unor măsuri compensatorii, presiunea asupra sistemelor de asistență socială și medicală ar putea crește.
Un test pentru credibilitatea statului
Cazul pensiilor din 2026 devine, astfel, un test pentru coerența și credibilitatea politicilor publice. Adoptarea unei legi cu mecanisme clare și apoi neaplicarea acesteia afectează predictibilitatea sistemului și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Pentru milioane de pensionari, miza este una concretă și imediată: nivelul veniturilor lunare. Pentru autorități, miza este echilibrul dintre disciplina fiscală și respectarea obligațiilor legale.
Dacă solicitarea FACIAS nu va fi soluționată în termenul acordat, disputa se va muta în instanță, iar judecătorii vor fi chemați să stabilească dacă menținerea punctului de referință la 81 de lei reprezintă o opțiune bugetară legitimă sau o încălcare a legii.
Indiferent de deznodământ, subiectul pensiilor în 2026 se conturează drept una dintre cele mai sensibile și complexe teme sociale ale momentului, la intersecția dintre drept, economie și responsabilitate publică.
Partajează acest conținut:
