Tribunalul Bihor plătește anual aproximativ 126.000 de euro pentru depozitarea arhivei de conservare într-un imobil privat, într-un context național în care instanțele și parchetele din România cheltuie peste 15 milioane de euro pe an pentru sedii închiriate. O investigație publicată de Public Record aduce în prim-plan aceste costuri și relațiile contractuale dintre instituțiile din justiție și proprietari cu conexiuni politice sau antecedente judiciare.
Tribunalul Bihor și contractul pentru arhivă
Arhiva Tribunalului Bihor și a Judecătoriei Oradea funcționează într-o clădire deținută de societatea Ghenau Trade SRL, care încasează lunar 10.500 de euro. Suma anuală se ridică la aproximativ 126.000 de euro, potrivit investigației. Firma aparține lui Traian Bodea, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor în perioada 2016–2020 și, în prezent, director general adjunct la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Primul contract de închiriere a fost semnat în 2019, pe o durată de cinci ani. Potrivit unui răspuns transmis de instanță, la procedura de selecție a fost depusă o singură ofertă, cea a firmei Ghenau Trade. La începutul anului 2025, Tribunalul a reluat procedura pentru încheierea unui nou contract, iar rezultatul a fost similar: o singură ofertă, din partea aceluiași proprietar.
Instituția a precizat că, spre finalul primului contract, a solicitat sprijinul autorităților locale – Primăria Oradea, Consiliul Local și Consiliul Județean Bihor – pentru alocarea gratuită a unui spațiu adecvat, însă demersul nu s-a concretizat. În lipsa unei alternative, instanța a continuat procedura de închiriere pe piața privată.
Cazul din Bihor este relevant nu doar prin valoarea contractului, ci și prin contextul în care proprietarul este o persoană cu funcții publice și afiliere politică anterioară (PC, ALDE, Pro România). Investigația nu indică existența unor ilegalități în atribuirea contractului, însă ridică întrebări legate de dependența sistemului judiciar de spații închiriate și de lipsa unor soluții patrimoniale pe termen lung.
Un fenomen național: milioane de euro pentru sedii închiriate
La nivel național, instanțele, parchetele și alte structuri din justiție cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, în condițiile în care multe dintre aceste instituții nu dispun de sedii proprii sau funcționează în clădiri improprii.
Curtea de Apel Brașov
Din 2020, Curtea de Apel Brașov funcționează într-o clădire închiriată de la Aldar Rezidențial SRL, pentru o sumă ce depășește 48.000 de euro lunar. Contractul este valabil până în 2030, iar compania a încasat deja peste 2,4 milioane de euro, urmând să primească o sumă similară până la expirarea înțelegerii.
Firma a avut în trecut un dosar penal legat de înregistrarea unor facturi fictive și neplata unor obligații fiscale, prejudiciul fiind achitat integral. Reprezentanții instanței au precizat că societatea nu a fost condamnată penal și că dosarul fusese închis după recuperarea prejudiciului, aspect cunoscut de comisia de selecție la momentul atribuirii contractului.
Mutarea în chirie a fost determinată de degradarea Palatului de Justiție din Brașov, o clădire istorică aflată într-o stare avansată de deteriorare. Proiectul construirii unui nou sediu, inclus într-un program derulat prin Compania Națională de Investiții, se află în discuție încă din 2015, fără a avea în prezent finanțare aprobată pentru execuție.
București: chirii de ordinul milioanelor
În Capitală, Înalta Curte de Casație și Justiție plătește peste două milioane de euro anual pentru un sediu temporar. Tot în București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București funcționează într-un imobil de pe Lipscani, pentru care se achită aproximativ 74.000 de euro lunar, proprietatea aparținând companiei Geres Real Estate, administrată de o societate cu legături cu omul de afaceri Ion Țiriac.
Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din țară cumulează peste 2,7 milioane de euro anual pentru sedii închiriate. La Constanța, DNA plătește 9.000 de euro lunar unui notar local care a fost cercetat în mai multe dosare penale, soluționate cu netrimitere în judecată. Instituția a precizat că simpla existență a unui dosar penal nu constituie criteriu legal de excludere de la o procedură de achiziție și că are în vedere relocarea după finalizarea unui nou sediu realizat prin Compania Națională de Investiții.
Registrul Comerțului și alte structuri din subordinea Ministerului Justiției
Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie aproximativ 3,3 milioane de euro anual pentru sediile din București și din țară. Oficiul de pe lângă Tribunalul București plătește 92.000 de euro lunar către Estown Imobiliare SRL, societate deținută printr-o structură care include un offshore din Cipru și un cetățean israelian.
În alte județe, proprietarii spațiilor închiriate au fost implicați în dosare penale sau au avut conexiuni politice, fără ca aceste aspecte să fi constituit, potrivit instituțiilor, impedimente legale pentru atribuirea contractelor.
O problemă structurală
Investigația Public Record conturează o problemă sistemică: lipsa infrastructurii proprii obligă instituțiile din justiție să recurgă la piața privată, generând costuri semnificative și, în unele cazuri, situații sensibile din punct de vedere al percepției publice.
În absența unor investiții consistente în sedii proprii și a unei strategii unitare de dezvoltare a infrastructurii judiciare, statul continuă să aloce anual milioane de euro pentru chirii.
Partajează acest conținut:





