Luni, 2 februarie 2026, Senatul României a adoptat proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un demers legislativ care – dacă va trece și de Camera Deputaților (for decizional) – ar marca prima definire explicită a femicidului în dreptul românesc și ar introduce un pachet de măsuri ce combină înăsprirea sancțiunilor cu mecanisme de raportare, evaluare a riscului și educație. Votul din plen a fost de 97 „pentru”, 1 „împotrivă”, 7 abțineri.
De ce acum: o realitate statistică ce nu mai poate fi „accident”
Expunerea de motive a proiectului (documentele de pe site-ul Senatului) pornește de la o constatare simplă: omorurile împotriva femeilor, în special în contexte de violență domestică, nu sunt evenimente izolate, ci culminarea unui istoric de violență – uneori vizibil în plângeri repetate, ordine de protecție, încălcări ale acestora și intervenții fragmentate ale instituțiilor.
În spațiul public, cazul Teodora Marcu a devenit simbolic pentru această succesiune de „semnale” care nu au fost transformate la timp în protecție efectivă, alimentând presiunea civică și politică pentru un instrument legal mai clar și mai ferm.
Ce este, juridic, „femicidul” în proiectul adoptat
Textul adoptat de Senat propune o definiție amplă: uciderea intenționată a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici vătămătoare, indiferent dacă autorul este membru de familie sau terță persoană. În plus, introduce o clasificare care încearcă să prindă complexitatea fenomenului și să permită comparabilitatea datelor cu standarde europene și internaționale:
- femicid intim (în relație de familie/parteneriat, cu elemente de control, dominație, „onoare”, reprimarea drepturilor),
- femicid non-intim (comis de terți, inclusiv în contexte de exploatare, trafic, violență sexuală, abuz de putere etc.),
- femicid indirect (de exemplu, deces legat de mutilare genitală feminină sau sinucidere ca urmare a violenței între parteneri / în familie).
De ce contează această arhitectură? Pentru că, până acum, România a avut în principal încadrări penale generale (omor, omor calificat, lovituri cauzatoare de moarte), fără un „nume” juridic care să organizeze coerent datele, riscurile și intervențiile. Proiectul încearcă să schimbe exact asta.
„Numele” nu e totul: proiectul pune accent pe date, rapoarte și risc
Una dintre cele mai importante noutăți este obligația de colectare unitară de date de către poliție, organe judiciare și institute de medicină legală, plus publicarea anuală a unor rapoarte anonimizate (cu termene și indicatori expliciți).
1) Colectare de date comparabile și traseul complet al cazului
Documentul prevede inclusiv o metodologie comună (MAI – Parchet – Justiție) pentru ca un caz să poată fi urmărit „de la sesizare până la soluționare”. Asta atacă o problemă veche: date multe, dar greu de corelat între instituții și greu de transformat în prevenție.
2) Rapoarte publice și analiză specializată
Un rol central revine Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor din cadrul Institutul de Sociologie al Academiei Române, care ar urma să prelucreze datele și să publice anual un raport despre femicide și alte omoruri în violența domestică, plus recomandări.
Miza aici este dublă: (1) să existe o „memorie instituțională” a fenomenului, (2) recomandările să devină bază pentru actualizarea instrumentelor de evaluare a riscului.
3) Instrumente de evaluare și gestionare a riscului – obligație, nu opțiune
Proiectul prevede utilizarea unor instrumente specifice de evaluare/gestionare a riscului în dosarele de violență domestică și violență împotriva femeilor, elaborate prin ordin comun și cu consultarea actorilor relevanți (inclusiv societate civilă și mediul academic).
Aici se joacă, de fapt, partea „preventivă” a legii. Dacă instrumentele sunt bine construite și aplicate consecvent, ele pot forța sistemul să trateze ca semnale de alarmă ceea ce, în practică, a fost uneori tratat ca „conflict de cuplu”: control, amenințări, încălcări de ordine, escaladări, acces la arme, abuz de putere, vulnerabilități multiple.
Ce se schimbă în Codul penal: agravante mai clare și pedepse care pot ajunge la detenție pe viață
Pachetul legislativ nu creează (cel puțin în forma relatată public) o infracțiune separată numită „femicid” cu pedepse distincte, ci întărește răspunsul penal prin modificări la omor/omor calificat și prin agravante corelate cu dinamica violenței de control în relații. În dezbaterea publică, unul dintre efectele semnalate este că fapte încadrate ca omor calificat pot atrage 15–25 de ani sau detenție pe viață, în funcție de circumstanțe.
Printre direcțiile majore descrise în documentele proiectului:
- extinderea/clarificarea circumstanțelor de omor calificat legate de relații de căsătorie/conviețuire și comportamente de control și dominație;
- agravante când violența are loc în prezența unui minor;
- înăsprirea regimului pentru încălcări precum violare de domiciliu în contextul ordinelor de protecție;
- modificări procedurale pentru a proteja persoane rămase în îngrijirea victimei decedate (copii, persoane dependente), obligând organele de urmărire penală să înștiințeze autoritățile competente pentru măsuri de ocrotire.
Aceste modificări arată intenția inițiatorilor de a „închide portițe” prin care violența repetată rămâne, în practică, sub-sancționată sau tratată fragmentar, până când devine ireversibilă.
Școala ca instrument de prevenție: educație pentru egalitate de gen și relații non-violente
O altă componentă importantă – rar întâlnită în legi penale „clasice” – este direcția educațională: proiectul prevede includerea transversală în programele școlare a temelor legate de egalitate de gen, forme de violență împotriva femeilor și fetelor, etica relațiilor non-violente, precum și dezvoltarea competențelor cadrelor didactice pentru aceste subiecte.
Este un pariu pe termen lung: nu doar reacție după crimă, ci schimbarea normelor care fac posibilă violența de control (posesivitate, „dreptul” de a decide pentru parteneră, normalizarea agresiunii în familie).
Alinierea la standarde internaționale: de la Convenția de la Istanbul la date comparabile UE/ONU
În fundalul proiectului se află explicit cadrul european și internațional: Consiliul Europei și Convenția de la Istanbul, recomandări ale GREVIO, dar și presiunea de a produce date compatibile cu practicile UE/ONU.
La nivel global, rapoarte realizate de UN Women și UNODC au arătat cât de mare este ponderea uciderilor comise de parteneri intimi sau membri ai familiei, un indicator care justifică focalizarea proiectului pe violența domestică drept „zona de risc maxim”.
Ce urmează: traseul legislativ și adevăratul test
După votul din Senat, proiectul intră în dezbaterea Camera Deputaților. Dacă va fi adoptat acolo, urmează promulgarea și publicarea, iar apoi începutul muncii grele: norme metodologice, instrumente de risc, interoperabilitate între instituții, bugete și formare profesională.
Iar testul real va fi unul pragmatic, măsurabil:
- cresc sau nu intervențiile timpurii în cazuri cu risc ridicat?
- scad încălcările ordinelor de protecție (și cresc consecințele pentru încălcări)?
- avem, în sfârșit, o imagine anuală clară a femicidelor și a traseului penal complet, nu doar statistici disparate?
- sunt protejați copiii rămași în urmă, inclusiv procedural, imediat după deces?
O lege despre crimă, dar mai ales despre eșecuri instituționale repetate
Votul de luni nu „rezolvă” femicidul. Însă pune în aceeași arhitectură trei lucruri care, până acum, au mers prea des separat: numele fenomenului, măsurarea lui și mecanismele de prevenție. Pentru România, aceasta poate fi diferența dintre încă o serie de cazuri tratate post-factum și un sistem care începe să recunoască tiparul: violența fatală nu izbucnește din senin – se construiește, de regulă, în timp.
La final, rămâne o responsabilitate simplă și incomodă: dacă legea va trece și va fi aplicată corect, fiecare raport anual, fiecare instrument de risc și fiecare caz în care violența e oprită înainte de crimă va demonstra dacă statul a învățat, în sfârșit, să nu mai numere victimele doar după.
Partajează acest conținut:
