O întâlnire considerată decisivă a avut loc între ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și reprezentanții principalelor asociații de pacienți, în contextul apropierii termenului de 1 februarie 2026, dată la care vor intra în vigoare noile reglementări privind concediile medicale.
Măsura care a stârnit cele mai puternice reacții este eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical — o decizie gândită pentru a reduce abuzurile, dar care, potrivit pacienților, riscă să penalizeze exact persoanele cu afecțiuni cronice, dependente de controale și tratamente regulate.
Pacienții cronici, „primii taxați”
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a explicat că tema concediilor medicale a dominat discuțiile cu ministrul.
„A fost o discuţie mult mai amplă pe mai multe subiecte, cea mai amplă discuţie a fost aceasta a concediilor medicale şi faptul că s-a prevăzut acea neplată pentru prima zi de concedii medicale. Ne-am exprimat cu toţii îngrijorarea pentru că vorbim de pacienţi care de multe ori trebuie să meargă cel puţin o dată pe lună la spital sau o dată la trei luni pentru investigaţii, tratament sau pentru diverse servicii medicale”, a declarat Gănescu.
Potrivit acestuia, pacienții cronici nu își iau concedii „opțional”, ci pentru tratamente vitale. În lipsa unei excepții, fiecare drum la spital ar însemna o pierdere financiară directă.
„Ei vor fi primii care vor fi taxaţi, chiar dacă înţelegem că discuţia se doreşte a elimina cât mai mult din acele concedii medicale fictive”, a subliniat liderul COPAC.
Propunerea ministerului: excepție pentru concediile repetate
În urma dialogului, ministrul Sănătății ar fi avansat o soluție concretă: exceptarea de la această penalizare a persoanelor care au nevoie, în mod repetat, de concedii medicale din motive documentate, specifice bolilor cronice.
„Ca propunere, domnul ministru a venit cu ideea de a găsi soluţii pentru acele persoane care îşi iau concedii repetitiv, ştiind cu toţii că pacienţii cronici trebuie să-şi ia concediu repetitiv în decursul unui an, să putem să nu-i taxăm pentru neplata acelei prime zile de concediu”, a explicat Gănescu.
Rămâne însă problema timpului extrem de scurt până la intrarea în vigoare a noilor prevederi. Ordonanța de Urgență stabilește data de 1 februarie, iar modificările legislative necesare pentru introducerea excepției trebuie operate rapid.
„Am spus faptul că trebuie găsită o soluţie pentru aceşti pacienţi şi că nu trebuie taxaţi pentru că nevoia lor este una importantă de a merge la medic, nu să-i descurajăm să nu meargă la medic”, a adăugat reprezentantul pacienților.
Mai puțină birocrație, mai puține concedii
O altă direcție importantă discutată a fost reducerea nevoii de concedii medicale prin schimbarea modului în care pacienții își primesc tratamentele. Asociațiile de pacienți au susținut externalizarea unor servicii medicale care în prezent obligă bolnavii să se prezinte la spitalizare de zi doar pentru a ridica medicamente sau consumabile.
„Sunt foarte mulţi pacienţi care încă sunt chemaţi la spitalizare de zi, fie o dată pe lună, fie o dată la trei luni pentru a lua o cutie de pastile sau pentru a lua nişte consumabile. Noi credem că, odată cu externalizarea, să fie posibil doar cu o reţetă să mergi la farmacia din colţul blocului de domiciliu şi să-ţi iei tratamentul”, a explicat Gănescu.
O astfel de schimbare ar avea dublu efect: ar degreva spitalele și ar reduce numărul de zile în care pacienții sunt nevoiți să lipsească de la serviciu.
„Cumva am scădea şi concediile, pentru că nu vrem să ne luăm concedii că nu avem noi ce face, ne pierdem o zi la spital”, a punctat el.
Vești bune pe lista medicamentelor compensate
În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre actualizarea listei de medicamente compensate. Potrivit reprezentanților pacienților, Ministerul Sănătății intenționează să modifice Hotărârea de Guvern 720, astfel încât 33 de molecule noi să fie introduse pentru indicații terapeutice suplimentare.
„Asta este o veste bună pentru că vor fi pacienţi oncologici, boli rare sau alte categorii care vor avea acces la noi terapii”, a declarat Radu Gănescu.
Pentru multe dintre aceste categorii, accesul la tratamente inovatoare face diferența dintre stabilizarea bolii și agravarea ei, iar includerea pe listă reduce presiunea financiară asupra pacienților.
Boala cronică vs. boala acută: o diferență esențială în lege
Rosalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Autoimune, a atras atenția că soluția pe termen lung trebuie să fie una legislativă clară: separarea explicită a bolii cronice de cea acută în reglementările privind concediile medicale.

„Cea mai simplă variantă este să separi boala cronică de boala acută. Noi avem acum majoritatea pacienţilor cronici încadraţi la ceea ce se numeşte boală obişnuită”, a explicat ea.
O astfel de clarificare ar permite aplicarea automată a scutirilor pentru pacienții incluși în programe naționale de sănătate, care au nevoie de investigații și tratamente repetate.
„Pacienţii cronici care sunt în programe naţionale şi care au nevoie de investigaţii permanent şi administrări de tratament să aibă această scutire la prima zi de concediu medical”, a spus Lăpădatu.
Obstacole administrative și termen limită
Deși există deschidere la nivel declarativ, punerea în practică ridică probleme logistice serioase. Timpul rămas până la 1 februarie este foarte scurt, iar modificarea actelor normative nu este singura provocare.
„Ministerul Sănătăţii trebuie să identifice ce acte normative trebuie să modifice astfel încât să intre în vigoare de la 1 februarie. Problema este că şi dacă se modificau actele normative aşa cum am propus, modelele de concedii medicale sunt tot cele vechi şi până tipăreşte Casa altele o să cam fie complicat”, a avertizat Lăpădatu.
Partajează acest conținut:




