BNR bate la ușa românilor: începe verificarea averilor și a veniturilor

Banca Națională a României (BNR) a anunțat lansarea unuia dintre cele mai vaste studii sociostatistice realizate vreodată în țară, cu scopul de a contura o imagine completă asupra averilor, veniturilor și comportamentelor de consum ale populației. Proiectul, coordonat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), va implica vizite directe în gospodării și discuții aprofundate cu locuitorii acestora, pentru a obține date care nu pot fi colectate prin surse administrative sau statistici tradiționale.

O radiografie fără precedent a avuției și nivelului de trai

Autoritățile române subliniază că, în prezent, informațiile furnizate de bazele de date administrative sau de instrumentele statistice clasice sunt insuficiente pentru a evalua cu acuratețe distribuția reală a avuției și condițiile de trai ale românilor. Astfel, studiul inițiat de BNR își propune să identifice structura și dinamica resurselor materiale ale populației, diferențele dintre regiuni și disparitățile existente între diverse categorii sociale.

În total, peste 12.000 de gospodării vor fi incluse în eșantionul principal, alături de o rezervă suplimentară de aproximativ 6.200 de gospodării, menită să asigure reprezentativitatea națională. Operatorii de teren vor colecta informații referitoare la proprietăți imobiliare, venituri, economii, investiții, datorii și tipuri de cheltuieli regulate.

Colectare pe teren, discuții față în față și chestionare complexe

Potrivit BNR, cercetarea va fi structurată în trei etape majore. Prima etapă, de pregătire, va dura până la cinci luni și va include elaborarea chestionarelor, dezvoltarea platformei informatice de colectare și instruirea operatorilor care vor merge pe teren.

Colectarea efectivă a datelor este programată să se desfășoare între martie și decembrie 2026. Interviurile vor avea loc la domiciliul gospodăriilor selectate și vor dura, în medie, 45 de minute. Pentru gospodăriile cu venituri ridicate, care dețin mai multe proprietăți sau au structuri financiare complexe, durata interviurilor poate ajunge la 90 de minute.

„Interviurile pot dura până la 90 de minute în cazul gospodăriilor din clasele mijlocie și de lux”, au precizat reprezentanții băncii centrale, subliniind că acuratețea datelor depinde de disponibilitatea respondenților de a oferi informații detaliate.

Analiza finală poate dura până la 17 luni

După încheierea colectării, studiul va intra în etapa finală, cea de post-colectare. Aceasta va cuprinde verificarea și validarea tuturor răspunsurilor, corelarea bazelor de date și centralizarea informațiilor pentru analiza statistică finală. Procesul este estimat să dureze până la 17 luni, având în vedere complexitatea volumului de date.

Un proiect strategic pentru alinierea la standardele europene

Contractul pentru realizarea studiului, în valoare de 4,49 milioane de lei, a fost atribuit IRES. Instituția va coordona întregul demers, de la elaborarea instrumentelor de lucru până la interpretarea finală a rezultatelor.

„Studiul va permite României să respecte standardele europene de raportare statistică”, a transmis Banca Națională a României, precizând că datele colectate vor fundamenta atât rapoartele obligatorii către instituțiile Uniunii Europene, cât și analizele economice interne ale băncii centrale.

Rezultatele vor contribui la conturarea unor politici economice mai precise și la înțelegerea în profunzime a modului în care românii își gestionează resursele financiare – de la economii și investiții, până la datorii și tipare de consum.

Un pas necesar pentru o analiză realistă a societății

Prin amploarea și metodologia sa, studiul BNR își propune să acopere un gol semnificativ în ceea ce privește înțelegerea distribuției avuției și a nivelului de trai în România. În lipsa unor date detaliate, evaluările oficiale ale situației economice pot rămâne incomplete, iar politicile publice – mai greu de calibrat.

Cu un eșantion vast și o colectare de teren realizată direct în gospodării, cercetarea promite să ofere o imagine mult mai clară asupra realităților economice ale românilor, într-un context în care decalajele sociale și regionale continuă să fie un subiect major de interes.