Senatul a adoptat recent, cu amendamente, un proiect legislativ care aduce modificări substanțiale cadrului legal privind prevenirea și combaterea violenței domestice, vizând atât responsabilizarea agresorilor, cât și consolidarea protecției victimelor. Inițiativa completează Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție și introduce o serie de obligații clare pentru autorități, instanțe și agresori.
Amenzi consistente pentru agresorii care nu urmează consilierea psihologică
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea sancțiunilor contravenționale pentru agresorii care nu respectă obligația de a urma consiliere psihologică și/sau psihoterapie, atunci când această măsură este dispusă de instanță odată cu emiterea ordinului de protecție.
Potrivit proiectului, agresorii care nu participă la ședințele de consiliere riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei. Senatorii au clarificat și frecvența minimă a acestor ședințe: aceasta va fi stabilită în funcție de circumstanțele cauzei, dar nu poate fi mai redusă de o ședință pe lună. În plus, agresorul va avea obligația de a informa lunar organul de poliție cu privire la participarea efectivă la consiliere.
Instanța va putea dispune, pe lângă consilierea psihologică sau psihoterapie, și recomandarea internării voluntare sau, după caz, internării nevoluntare, în condițiile Legii nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări psihice.
Obligații noi pentru autoritățile locale: informarea activă a victimelor
Proiectul legislativ introduce obligații explicite pentru autoritățile administrației publice locale în relația cu victimele violenței domestice. Astfel, acestea vor fi obligate să contacteze victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție.
Mai mult, cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea duratei ordinului de protecție, autoritățile locale vor trebui să informeze victima cu privire la dreptul de a solicita prelungirea acestuia, în cazul în care motivele inițiale persistă sau au apărut motive noi. Scopul acestei măsuri este prevenirea situațiilor în care victimele rămân neprotejate din lipsă de informare sau sprijin instituțional.
Acces mai facil la instanță pentru victime
O altă modificare importantă vizează competența teritorială a instanțelor. Cererea de emitere a ordinului de protecție va putea fi depusă nu doar la judecătoria de la domiciliul sau reședința victimei, ci și la judecătoria de pe raza teritorială unde au fost comise actele de violență. Această schimbare este menită să elimine barierele procedurale care pot întârzia obținerea protecției, mai ales în cazurile în care victima se află temporar într-o altă localitate.
În plus, proiectul prevede ca dispozitivul hotărârii prin care se admite cererea de emitere a ordinului de protecție să fie transmis, în cel mult cinci ore de la pronunțare, și reprezentantului autorității sau structurii competente din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în domeniul protecției victimelor infracțiunilor. În prezent, documentul este comunicat doar structurilor Poliției Române și Direcției pentru Evidența Persoanelor.
Posibilitatea emiterii unui nou ordin de protecție la expirarea celui existent
Proiectul introduce și un mecanism mai flexibil pentru continuitatea protecției. La expirarea duratei măsurilor dispuse prin ordinul de protecție, persoana protejată sau reprezentantul său legal vor putea solicita emiterea unui nou ordin, dacă există indicii că, în lipsa acestuia, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei ar fi puse în pericol.
Noutatea constă și în faptul că cererea pentru un nou ordin de protecție va putea fi introdusă, în numele victimei, nu doar de aceasta sau de reprezentantul legal, ci și de procuror sau de reprezentantul autorității ori structurii competente de la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în protecția victimelor infracțiunilor.
Contextul social: un fenomen persistent și alarmant
Potrivit notei de fundamentare, inițiatorii proiectului arată că violența domestică rămâne o problemă socială gravă și persistentă în România, în ciuda progreselor legislative din ultimii ani. Datele Ministerului Justiției indică faptul că, în 2023, au fost înregistrate 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinului de protecție, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 28.983.
Conform Poliției Române, doar în primele patru luni ale anului 2025 au fost raportate 40.030 de cazuri de violență domestică, aproape egal distribuite între mediul urban și cel rural. În aceeași perioadă, au fost emise 3.788 de ordine de protecție provizorii, dintre care instanțele au confirmat 1.464 prin transformarea lor în ordine de protecție definitive. În total, instanțele au emis 4.160 de ordine de protecție.
„Aceste cifre confirmă persistența fenomenului și subliniază necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare, menite să asigure continuitatea protecției, informarea victimelor și îmbunătățirea cooperării interinstituționale”, se arată în nota de fundamentare.
Presiunea publică și inițiativele legislative recente
Adoptarea acestui proiect are loc într-un context mai larg, marcat de o presiune publică tot mai mare generată de numărul în creștere al cazurilor grave de violență împotriva femeilor. Potrivit datelor invocate de inițiatori, în decembrie 2025 numărul femicidelor din România a ajuns la 59.
În acest context, în cursul acestui an au fost depuse la Senat mai multe inițiative legislative care vizează extinderea protecției victimelor violenței domestice, înăsprirea sancțiunilor pentru agresorii recidiviști și introducerea scutirii de taxe judiciare de timbru pentru victimele violenței în familie în cazurile de divorț și partaj.
Pentru a produce efecte juridice, proiectul trebuie să fie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.
Partajează acest conținut:





