Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) analizează, la final de an, un pachet amplu de modificări legislative menite să combată abuzurile din sistemul concediilor medicale. Printre cele mai dure măsuri aflate în discuție se numără introducerea unor sancțiuni mult mai severe pentru medicii care eliberează concedii fără o justificare medicală reală, inclusiv retragerea dreptului de liberă practică în cazul abaterilor repetate.
Controale mai stricte și verificări medicale concrete
Conducerea CNAS susține că actualul cadru legal este insuficient pentru a descuraja fenomenul concediilor medicale nejustificate. În acest context, instituția are în vedere modificarea legislației astfel încât serviciile medicale ale caselor de asigurări să poată efectua verificări medicale concrete, în colaborare directă cu Colegiul Medicilor.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a subliniat că scopul acestor schimbări este identificarea situațiilor în care documentele medicale nu reflectă realitatea clinică a pacientului, iar concediile sunt acordate fără fundament medical.
„Se impune modificarea legislaţiei în aşa fel încât serviciului medical al caselor de asigurări de sănătate, medicii din serviciul medical să poată să facă şi aceste verificări, desigur împreună cu Colegiul Medicilor, astfel încât să putem să verificăm acele situaţii în care oportunitatea din punct de vedere medical nu avea nicio legătură cu starea de sănătate a pacientului”, a declarat Horațiu Moldovan.
În prezent, controalele se limitează în mare parte la verificări administrative, iar sancțiunile aplicabile medicilor sunt considerate prea blânde pentru a avea un efect real de descurajare.
De la amenzi modeste la sancțiuni extreme
Conform legislației actuale, medicii care eliberează concedii medicale nejustificate riscă amenzi de aproximativ 5.800 de lei. Autoritățile din sănătate consideră însă că aceste penalități sunt insuficiente și nu reușesc să reducă semnificativ numărul abuzurilor.
Noua variantă legislativă analizată ar putea introduce sancțiuni graduale, culminând cu retragerea dreptului de liberă practică pentru medicii care persistă în astfel de abateri. Oficialii CNAS susțin că doar o astfel de măsură drastică poate produce o schimbare reală de comportament și poate restabili încrederea în sistem.
Efectele pandemiei și „moștenirea” concediilor medicale
O parte din situația actuală este pusă pe seama contextului excepțional generat de pandemia de COVID-19. Medicul de familie Rodica Tănăsescu explică faptul că, în acea perioadă, regulile au fost relaxate, iar medicii au fost obligați să acorde concedii medicale inclusiv pacienților asimptomatici, pentru a limita răspândirea virusului.
„Medicul de familie dă inițial 4–5 zile și doar dacă mai este nevoie mai dă 2 zile, iar din cele 4–5 zile totul e plătit de angajator, nu de casa de asigurări. Problema este să se ajungă la zi cu concediile care s-au rostogolit din spate. Câțiva ani am fost tributari concediilor pe care am fost obligați să le dăm în perioada de COVID. Atunci pacientul nu era bolnav, avea sau nu simptome, îi dădeai 14 zile să stea acasă”, a explicat Rodica Tănăsescu.
Potrivit acesteia, sistemul se află încă într-un proces de ajustare, iar multe dintre concediile acordate în anii anteriori au creat un efect de domino asupra practicilor curente.
Scădere a concediilor și economii semnificative la buget
Datele recente indică însă o schimbare de trend. În perioada iulie–septembrie, numărul zilelor de concediu medical acordate a scăzut cu peste 200.000 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această reducere s-a tradus într-o economie estimată la aproximativ 310 milioane de lei pentru bugetul CNAS.
Autoritățile consideră că întărirea controalelor și introducerea unor sancțiuni mai dure ar putea consolida această tendință și ar contribui la o utilizare mai responsabilă a fondurilor publice.
Măsuri și pentru pacienți
Pe lângă responsabilizarea medicilor, CNAS analizează și introducerea unor măsuri care să descurajeze pacienții să solicite concedii medicale fără motiv real. Printre variantele aflate în discuție se numără neplata primei zile de concediu medical, o măsură care ar putea reduce cererile nejustificate.
Partajează acest conținut:
