În contextul întâlnirii convocate de către Președintele României la Palatul Cotroceni pe tema pensiilor de serviciu ale magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a prezentat un document de referință – „Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională” –, prin care propune un angajament comun între principalele instituții ale statului. Scopul declarat: protejarea statului de drept, restabilirea echilibrului între puteri și garantarea stabilității în perioada de redresare economică.
Documentul, structurat în șase capitole majore, reprezintă o inițiativă fără precedent a sistemului judiciar de a restabili dialogul și cooperarea loială între instituțiile fundamentale ale statului – Președinția, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
1. Justiția, fundament al democrației – apel la respectarea independenței puterii judecătorești
Primul pilon al acordului subliniază un principiu esențial: niciun stat democratic nu poate funcționa fără o justiție independentă și respectată. ÎCCJ atrage atenția că toate puterile statului – executivă, legislativă și judecătorească – trebuie să respecte rolul constituțional al Justiției, ca garant al drepturilor și libertăților fundamentale.
„Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat”, se arată în document.
Prin această formulare, Înalta Curte transmite un semnal de avertisment împotriva oricărei ingerințe politice în actul de justiție și reafirmă importanța respectării deciziilor Curții Constituționale, ale instanțelor și ale Comisiei Europene.
2. Încetarea atacului politic asupra Justiției – un apel la responsabilitate publică
Unul dintre cele mai ferme puncte ale acordului se referă la încetarea atacurilor politice și a discursului denigrator la adresa magistraților. Judecătorii și procurorii, subliniază ÎCCJ, „nu pot crea legea, ci doar o aplică”.
În acest sens, instanța supremă aduce exemplul notoriu al crizei prescripției răspunderii penale, generată de necorelarea legislației cu deciziile Curții Constituționale. ÎCCJ subliniază că Parlamentul și Guvernul aveau obligația de a adapta Codul penal, iar neîndeplinirea acestei obligații a creat un vid legislativ, soldat cu consecințe grave pentru cauzele penale.
„În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilității către sistemul judiciar, însoțită de atacuri publice la adresa magistraților”, notează ÎCCJ.
Astfel, documentul solicită încetarea discursului politic ostil justiției, precum și adoptarea unui climat de respect și neutralitate în raport cu puterea judecătorească.
3. Comunicare publică responsabilă și cod de conduită interinstituțional
Pentru a preveni dezinformarea și politizarea actului de justiție, ÎCCJ propune instituirea unui cod de conduită comun al autorităților publice privind comunicarea pe teme de justiție.
Codul ar trebui să consacre principii precum adevărul, echilibrul, transparența și respectul instituțional, pentru a consolida încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
„Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept”, subliniază documentul.
4. Protejarea sistemului judiciar și garantarea statutului magistraților
Înalta Curte reamintește că Justiția nu este un privilegiu instituțional, ci o infrastructură de stabilitate națională, fără de care nu pot exista investiții, economie funcțională sau credibilitate internațională.

Acordul solicită un cadru legislativ stabil și echitabil pentru statutul magistraților, care să garanteze independența și protecția împotriva presiunilor externe.
„Justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, fără de care nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană”, afirmă ÎCCJ.
5. Cooperare instituțională loială și consultare reală
Un alt punct-cheie îl constituie instituirea principiului consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și CSM înaintea adoptării oricărei inițiative legislative privind organizarea sistemului judiciar.
„Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția”, se precizează în acord.
Această propunere urmărește să elimine tensiunile interinstituționale care au marcat reformele din justiție în ultimii ani și să asigure o colaborare bazată pe respect și transparență.
6. Angajamentele din PNRR și urgența stabilității instituționale
Înalta Curte reafirmă nevoia de responsabilitate comună pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În document se avertizează că instabilitatea politică și conflictele între instituții pot periclita fondurile europene.

Punctul 6.A. face apel la depășirea neîntârziată a crizei actuale, prin clarificarea statutului jalonului 215 privind pensiile magistraților și adoptarea unei soluții legislative unitare și conforme cu standardele europene.
Termenul propus de ÎCCJ pentru restabilirea echilibrului instituțional și bugetar este 28 noiembrie 2025, o dată considerată limită pentru evitarea riscurilor financiare legate de fondurile europene.
6.B. Proporție echitabilă între salariu și pensie – eliminarea discrepanțelor
Înalta Curte propune stabilirea unei proporții rezonabile între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, pentru a garanta echitatea și coerența statutului profesional al magistraților.
Scopul acestei măsuri este menținerea echilibrului financiar, eliminarea discrepanțelor între generații și protejarea principiului drepturilor câștigate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
Totodată, documentul prevede un plan gradual de aplicare a eventualelor modificări legislative, pentru a evita pierderi bruște de venit și a asigura tranziția echitabilă a sistemului.
„Unitatea statutului magistratului este condiția fundamentală a independenței sistemului de justiție”, subliniază ÎCCJ.
6.C. Fidelizarea magistraților în activitate și compensarea muncii suplimentare
Un capitol aparte este dedicat magistraților aflați în activitate, care, potrivit Înaltei Curți, susțin efectiv stabilitatea sistemului și preiau un volum disproporționat de muncă, din cauza numărului mare de posturi vacante.
Instanța supremă solicită recunoașterea publică a efortului acestora și propune acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale rezultate din posturile neocupate, direcționate transparent către magistrații activi.
Această măsură ar avea rolul de a fideliza personalul din sistem, de a preveni exodul magistraților și de a asigura continuitatea actului de justiție.
Un pact pentru România: echilibru, legalitate și încredere
Prin acest document, Înalta Curte propune un nou model de cooperare instituțională, bazat pe respect, echilibru și responsabilitate reciprocă.
„Acordul pentru Justiție este, în fapt, un pact pentru România — pentru echilibru, legalitate și încredere”, conchide ÎCCJ.
Inițiativa survine într-un moment de tensiune majoră între sistemul judiciar și celelalte puteri ale statului, generată de disputele privind pensiile de serviciu și reformele asumate prin PNRR.
Prin această propunere, Înalta Curte își afirmă disponibilitatea pentru dialog și colaborare loială, dar și fermitatea în apărarea independenței justiției, considerată piatra de temelie a statului de drept și a democrației românești.
Partajează acest conținut:





























