Sistemul sanitar românesc intră într-o nouă etapă de modernizare și responsabilizare. O lege recent promulgată de președintele României, Nicușor Dan, introduce obligativitatea instalării sistemelor de supraveghere video și a butoanelor de panică în toate spitalele publice și private din țară. Măsura, parte dintr-un amplu pachet legislativ asumat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, are ca scop creșterea gradului de siguranță atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale.
Deși multe unități medicale dispuneau deja de camere de supraveghere și sisteme de alarmă, acestea nu înregistrau imagini din lipsa unui cadru legal clar. Noua lege reglementează în mod explicit acest aspect, stabilind că toate spitalele publice sunt obligate să înregistreze și să păstreze imaginile video pentru o perioadă de maximum 60 de zile.
„În multe spitale existau camere de luat vederi și butoane de panică, însă fără bază legală nu puteau fi utilizate pentru înregistrare. Odată cu modificarea legislativă, această lacună dispare”, a explicat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, într-o declarație făcută la Iași. Oficialul a subliniat că această măsură va contribui la un climat de transparență și siguranță în sistemul sanitar, descurajând comportamentele agresive și asigurând respectarea protocoalelor medicale.
Legea prevede o implementare treptată. Spitalele care dispun deja de infrastructura tehnică vor trebui să înceapă înregistrarea conform noilor reguli imediat după intrarea în vigoare a actului normativ. În schimb, unitățile medicale care nu au încă sisteme video vor avea la dispoziție doi ani pentru a instala camerele și pentru a asigura spațiile de stocare necesare.
Ministerul Sănătății va monitoriza procesul de implementare și va sprijini financiar spitalele prin proiecte finanțate din fonduri europene. Până în prezent, prin programele derulate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost semnate 207 contracte de finanțare, iar peste 70% dintre aceste unități medicale dispun deja de sisteme moderne de monitorizare video și alertare digitală.
Un alt element central al noii legi îl reprezintă introducerea obligatorie a butoanelor de panică în toate saloanele destinate internării pacienților — atât în spitalele publice, cât și în cele private. Aceste dispozitive vor declanșa o alertă imediată către personalul medical în cazul unei urgențe, al unui incident violent sau al unui pericol iminent.
Măsura are un impact major pentru pacienții cu mobilitate redusă, vârstnicii și persoanele imobilizate la pat, care nu pot solicita ajutor în mod direct. Printr-o simplă apăsare de buton, aceștia vor putea alerta rapid personalul medical, reducând considerabil riscul de complicații sau situații critice.
Actul normativ stabilește clar și zonele prioritare pentru instalarea camerelor video: secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și saloanele destinate pacienților cardiaci critici. În aceste spații, monitorizarea video va contribui nu doar la creșterea siguranței, ci și la verificarea respectării protocoalelor medicale.
Autoritățile susțin că aceste înregistrări vor putea fi folosite, în condițiile legii, pentru clarificarea eventualelor incidente sau reclamații privind actul medical, oferind un instrument obiectiv de analiză și responsabilizare.
În ultimii ani, agresiunile asupra personalului sanitar au devenit o problemă recurentă, semnalată de organizațiile profesionale și de sindicate. Noua lege încearcă să răspundă acestei realități printr-un mecanism de descurajare: prezența camerelor video și posibilitatea declanșării imediate a unei alerte în caz de pericol.
Noua lege privind siguranța în spitale face parte dintr-un pachet amplu de reforme în sistemul sanitar, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. Premierul Ilie Bolojan a detaliat cele trei axe majore ale reformei:
Reorientarea pacienților către medicina primară și de specialitate, pentru a reduce internările nejustificate și pentru a direcționa resursele către cazurile grave. Prin această măsură, Guvernul estimează economii anuale de peste 3 miliarde de lei, fonduri care vor fi redirecționate către servicii medicale de calitate.
Creșterea accesului pacienților la tratamente și consultații, în special pentru categoriile vulnerabile. Persoanele din zone izolate, bolnavii cronici și seniorii vor beneficia de îngrijiri medicale la domiciliu fără costuri suplimentare, iar mecanismul de acces la medicamente inovative va deveni mai transparent și mai predictibil.
Responsabilitate și performanță în managementul spitalelor. Evaluarea managerilor și a șefilor de secție va fi făcută pe baza unor indicatori clari de performanță, iar numirile fără concurs vor fi eliminate. De asemenea, spitalele vor fi obligate să recupereze sumele plătite pentru servicii medicale fictive.
Partajează acest conținut:
