Guvernul României a aprobat recent un proiect de lege care marchează o schimbare majoră în legislația națională: încălcarea sancțiunilor internaționale va fi considerată infracțiune gravă, pedepsită cu închisoare de la 1 până la 5 ani, iar în cazuri agravante, pedepsele pot ajunge chiar și la 12 ani. Proiectul urmează să fie trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgență, cu obiectivul clar de a fi aprobat până la sfârșitul anului.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că această măsură era necesară pentru a corecta o vulnerabilitate legislativă veche: „Dacă până acum astfel de acțiuni erau tratate ca simple neglijențe, de acum înainte ele vor fi calificate drept infracțiuni serioase, cercetate de DIICOT”.
Noua lege vine să întărească autoritatea statului în aplicarea sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană sau alte organisme internaționale. Spre deosebire de abordarea anterioară, în care unele fapte puteau fi trecute cu vederea sau sancționate simbolic, acum se instituie un regim juridic sever, menit să descurajeze orice tentativă de eludare.
Astfel, nu doar încălcarea directă a sancțiunilor va fi incriminată, ci și orice formă de evitare – cum ar fi ascunderea activelor, furnizarea de informații false sau neraportarea fondurilor implicate. În plus, toate aceste fapte vor intra în sfera de competență a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ceea ce subliniază caracterul grav și complex al acestor infracțiuni.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, legea prevede și sancțiuni contravenționale pentru faptele minore. Amenzile vor fi cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei, iar autoritățile vor avea dreptul să confiște bunurile sau fondurile implicate în încălcarea sancțiunilor.
O prevedere importantă vizează includerea criptomonedelor în definiția legală a fondurilor. Astfel, orice încercare de a folosi monede virtuale pentru a ocoli sistemele de control financiar va fi sancționată la fel ca utilizarea banilor tradiționali.
Un alt element inovator al proiectului este aplicabilitatea extraterritorială. Cu alte cuvinte, cetățenii români și firmele înregistrate în România vor putea fi trași la răspundere penală chiar și pentru fapte comise în afara țării, inclusiv în situațiile în care legislația locală nu sancționează astfel de comportamente.
Sunt vizate în special activități precum importul, exportul, transportul sau vânzarea de bunuri restricționate – de la echipamente militare până la tehnologii cu dublă utilizare, adică produse care pot avea atât scop civil, cât și militar.
Proiectul de lege prevede și măsuri clare pentru protejarea avertizorilor de integritate – adică a celor care semnalează autorităților încălcări ale regimului sancțiunilor. Prin această prevedere, autoritățile urmăresc nu doar pedepsirea celor vinovați, ci și încurajarea cooperării din partea angajaților sau colaboratorilor companiilor implicate.
Inițiativa Guvernului vine în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat, în aprilie 2024, o directivă care obligă statele membre să reglementeze clar sancționarea penală a încălcării sancțiunilor internaționale. România are termen până în mai 2025 pentru a transpune aceste norme în legislația națională, însă autoritățile de la București au decis să acționeze rapid.
„Adoptarea acestui proiect este o urgență. Închidem un gol legislativ periculos și ne asigurăm că sancțiunile impuse de Uniunea Europeană sunt respectate în mod real, nu doar pe hârtie”, a afirmat ministrul Oana Țoiu.
Această măsură este cu atât mai importantă în actualul context internațional, marcat de agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei și de nevoia de solidaritate și fermitate din partea statelor membre ale UE.
Partajează acest conținut:
