La 16 septembrie 2025, echipa de Radiologie și Neuroradiologie Intervențională a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, coordonată de dr. Dan Mihoc, a realizat, în premieră pentru Oradea și regiune, tratamentul complet a două anevrisme cerebrale alăturate, la aceeași pacientă, printr-o singură intervenție minim invazivă. Procedura a presupus implantarea unui dispozitiv modern Flow Diverter, care a redus semnificativ riscul de complicații și a permis externarea pacientei a doua zi.
În 2025, compartimentul de Radiologie Intervențională a dublat numărul de cazuri față de anul precedent, depășind 590 de intervenții, dintre care peste jumătate au fost urgențe majore precum accidentul vascular cerebral ischemic, hemoragia subarahnoidiană sau sângerările masive. Totodată, echipa a tratat cu succes mai multe cazuri rare, inclusiv fistule arterio-venoase și malformații spinale.
Activitatea este posibilă datorită unei echipe multidisciplinare dedicate și sprijinului constant al conducerii spitalului și al autorităților locale și naționale. Cu tehnologie de ultimă generație și expertiză medicală, SCJU Bihor devine un centru de excelență în tratamente minim invazive neurovasculare și periferice, consolidând poziția Oradei pe harta medicală a României.
Redăm în integralitate comunicatul de presă al SCJUB, remis publicității azi, 25 septembrie:
” Radiologie intervențională de top la Oradea
În data de 16 septembrie 2025, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor (SCJUBH), echipa de Radiologie și Neuroradiologie Intervențională, coordonată de Dr. Dan Mihoc, a realizat, în premieră pentru Oradea și regiune, tratamentul complet al două anevrisme cerebrale alăturate, la aceeași pacientă, într-o singură intervenție. Procedura a fost efectuată prin implantarea unui dispozitiv modern numit Flow Diverter – un „stent cu plasă fină” care redirecționează fluxul sanguin și determină închiderea treptată a anevrismelor.
S-a efectuat un abord prin artera femurală dreaptă, a urmat apoi cateterizarea arterei carotide interne în porțiunea ei intracraniană și plasarea stentului exact la nivelul celor două anevrisme. Totul s-a desfășurat sub anestezie generală. După montarea stentului, toate materialele au fost extrase, iar locul puncției a fost închis cu un dispozitiv special – un dop de colagen resorbabil în maximum 3 luni.
Folosirea Flow Diverter-ului a redus timpul operator la doar o oră și jumătate și a scăzut semnificativ riscul de complicații. În absența acestui stent special, intervenția s-ar fi făcut tot endovascular, dar ar fi durat de 3-4 ori mai mult, ceea ce ar fi crescut riscul de complicații (precum AVC-ul ischemic iatrogen sau hemoragia intracraniană). Astfel, următoarea opțiune terapeutică ar fi fost plasarea de spirale de platină în cele două anevrisme – însă această tehnică prezintă riscul ca tratamentul să nu fie complet, rămânând porțiuni reziduale care, în timp, se pot mări și rupe.
Evoluția post-procedurală a fost foarte bună, iar pacienta de 54 de ani din Oradea a fost externată a doua zi după intervenție.
De ce trebuie tratate anevrismele? Deși anevrismele intracraniene nerupte, descoperite întâmplător, nu reprezintă în sine o urgență medicală imediată, ele trebuie totuși tratate, deoarece există mereu riscul ca în timp să se rupă și să ducă la hemoragie cerebrală – o urgență vitală, care poate lăsa pacientul cu deficite neurologice permanente sau chiar se poate solda cu deces. În majoritatea cazurilor, aceste anevrisme sunt descoperite întâmplător la investigații imagistice (CT, RMN) făcute pentru simptome care, de cele mai multe ori, nu au legătură cu anevrismul.

Imagine din sala de intervenții din timpul tratamentului unui anevrism cerebral (De la stânga la dreapta: Dr. Dan Mihoc, Dr. Călin Morgovan, Dr. Sebastian Boancă)
Radiologia intervențională presupune tratamente minim invazive, ghidate imagistic, printr-o simplă puncție de câțiva milimetri, fără a fi necesară o operație clasică. Pentru pacient, recuperarea este mult mai rapidă, iar disconfortul și durerea sunt mult reduse, spre deloc.
Tot în premieră, echipa a tratat anul acesta cu succes mai multe afecțiuni rare:
- Fistulă arterio-venoasă carotido-cavernoasă indirectă
Pacientul de 52 de ani, din Arad, prezenta congestie conjunctivală (ochi roșu), diplopie (vedere dublă) și senzație de presiune unilaterală, simptome apărute brusc. Intervenția a avut loc în data de 5 iunie 2025.
- Fistulă arterio-venoasă durală de venă condiliană anterioară (foarte rară)
Pacientul de 59 de ani, din județul Bihor s-a prezentat cu: congestie conjunctivală (ochi roșu), diplopie (vedere dublă) și senzație de presiune unilaterală, simptome apărute brusc. Procedura a avut loc în data de 19 august 2025.
De știut: aceste fistule pot imita o fistulă carotido-cavernoasă; diagnosticul corect este esențial pentru tratament.
- Fistulă arterio-venoasă spinală
Bărbatul de 73 de ani, din județul Maramureș, prezenta paralizie progresivă a membrelor inferioare, instalată treptat pe parcursul a câteva luni. Intervenția a avut loc în data de 21 martie 2025.
De știut: netratată, o astfel de fistulă poate duce la paralizie definitivă; tratamentul efectuat la timp crește mult șansele de recuperare sau cel puțin oprește evoluția bolii.

Imagine angiografică (DSA) înainte și după embolizarea endovasculară pe cale venoasă a fistulei de venă condiliană anterioară. Se poate observa cum după închiderea fistulei, vena oftalmică superioară (săgeata roșie) nu se mai umple cu sânge arterial (cu presiune). Odată cu reluarea circulației venoase normale în vena oftalmică superioară, simptomatologia oculară a pacientului (roșeață, durere, senzație de presiune) s-a remis relativ repede în zilele următoare.

Peste 50% din procedurile realizate în compartiment sunt urgențe medicale majore, unde fiecare minut contează. Prezentăm câteva exemple:
- Accidentul vascular cerebral ischemic (AVC) reprezintă blocajul unei artere care hrănește creierul.
- Semnele de alarmă sunt: căderea comisurii bucale (gură „într-o parte”), slăbiciunea unui braț/picior, vorbirea neclară sau imposibilitatea de a vorbi, pierderea bruscă a vederii la un ochi, confuzia bruscă.
- Hemoragia subarahnoidiană prin ruptura unui anevrism cerebral
Semnele de alarmă sunt: cea mai puternică durere de cap din viață, apărută brusc; gât înțepenit, vărsături, pierderea stării de conștiență, sensibilitatea la lumină nou apărută. - Sângerări masive controlate minim invaziv:
Epistaxis (hemoragie nazală puternică) - Hemoptizie (sângerare din plămâni)
- Tumori sângerânde care nu se pretează la operație
- Hemoragii post-traumatice/post-operatorii
În afara urgențelor medicale, se realizează intervenții programate, cu un important impact asupra calității vieții pacienților:

Imagine angiografică (DSA) înainte și după o procedura de trombectomie mecanică prin care s-a desfundat practic o artera cerebrală principală care se înfundase cu un cheag de sânge (AVC ischemic).
- Stentare de arteră carotidă – are ca scop prevenirea AVC-ului ischemic
Simptome posibile: episoade trecătoare de amorțeală pe o parte a corpului, slăbiciune, tulburări trecătoare de vedere la un ochi (amaurosis fugax), dificultăți de vorbire brusc apărute; de multe ori, boala poate fi fără simptome și e depistată la ecografie Doppler. - Dezobstruarea arterelor membrelor inferioare – ca parte a tratamentului ischemiei periferice dureroase cu sau fără leziuni cutanate)
Simptome posibile: durere la mers în gambă sau coapsă (claudicație), răceală la nivelul piciorului, răni care nu se vindecă, culoare violacee a degetelor; în stadii avansate, apare durere și în repaus, precum și leziuni (ulcere) care nu se mai vindecă sau se vindecă foarte greu. - Stentare de artere renale – ca parte a tratamentului hipertensiunii arteriale renovasculare care nu răspunde la medicamente
Semne sugestive: tensiune foarte mare, greu de controlat cu medicamente, agravarea funcției renale, edeme pulmonare „fulger” la pacienți cu inimă și rinichi sensibile. - Embolizarea fibroamelor uterine reprezintă o alternativă minim invazivă la operație, cu păstrarea uterului
Simptome posibile: menstruații abundente/prelungite, anemie, presiune pelvină, urinări dese, durere la contact sexual, senzația de balonare. - Embolizarea varicocelului, cauză frecventă de infertilitate la bărbați
Simptome posibile: senzația de „pungă de viermi” (dilatații venoase) la palparea scrotului, durere surdă după stat în picioare sau efort
Activitate în creștere: În 2025, numărul de cazuri efectuate aproape s-a dublat față de aceeași perioadă din 2024, până la momentul actual realizându-se 590 de proceduri în cadrul compartimentului de la începutul anului. Această creștere confirmă atât nevoia reală de astfel de tratamente, cât și încrederea pacienților și a medicilor din specialitățile conexe în echipa de Radiologie Intervențională a SCJUBH.
Echipa: Compartimentul de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie Intervențională funcționează datorită unei echipe formată din:
- 1 medic coordonator (Dr. Dan Mihoc) cu formare în CHU Strasbourg, Franța,
- 2 medici primari (Dr. Călin Morgovan, Dr. Sebastian Boancă),
- 3 medici rezidenți (Dr. Mihai Gherman, Dr. Ioana Jeberean, Dr. Adriana Pop),
- 5 tehnicieni de radiologie (Mircea Iacob, Nicolae Cioca, Andrei Lazăr, Alex Bîrsan, Remus Florian),
- 1 brancardier (Adrian Negrean),
- 1 fizician medical (Andrei Stoie).
Echipa colaborează strâns cu ceilalți specialiști ai spitalului pentru a oferi soluția potrivită fiecărui pacient, la timp, printr-o abordare pluridisciplinară.
Muncă de echipă, rezultate pentru pacienți: Aceste rezultate sunt posibile datorită colaborării zilnice cu secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, Neurochirurgie, Neurologie, ORL, Urologie, Chirurgie Generală, Chirurgie Vasculară, Chirurgie Toracică, Unitatea de Primiri Urgențe, Gastroenterologie, Oncologie și Chirurgie Oncologică, Oftalmologie, Ginecologie și, nu în ultimul rând, cu Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală.
Fiecare caz complex înseamnă coordonare, decizii rapide și expertiză combinată.
Mulțumiri din partea echipei: Revenirea medicilor formați în străinătate și accesul pacienților la tratamente moderne, sigure și minim invazive sunt posibile datorită sprijinului constant al echipei manageriale a SCJU Bihor, condusă de Dr. Gheorghe Carp, care a facilitat finanțarea necesară și a asigurat un platou tehnic comparabil cu cel al marilor spitale din Europa. De asemenea, echipa adresează mulțumiri Ministerului Sănătăți, Primăriei Municipiului Oradea, precum și CNAS si CAS Bihor pentru sprijinul constant și finanțarea corespunzătoare necesar desfășurării în condiții optime a activității medicale.
Cu tehnologie de ultimă generație și o echipă dedicată, SCJU Bihor devine un Centru de Excelență în tratamentul AVC-ului și al bolilor cerebrovasculare precum și un punct de referință pentru tratamente minim invazive în patologiile neurovasculare și arteriale periferice. Astfel, Oradea se poziționează pe harta medicală a României ca un centru de inovație și performanță, oferind pacienților șanse mai bune la viață și o recuperare mai rapidă. ” comunică SCJUB.