Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au reacționat în urma concluziilor avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cele două asociații ale magistraților au făcut o listă cu 10 propuneri de reforme în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept.
Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Michal Bobek, a prezentat, miercuri, concluziile în legătură cu primele șase cauze aduse în atenția CJUE referitoare la mai multe modificări ale Legilor Justiției din România. Printre altele, Bobek a susținut că reglementarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție ”nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”.
Avocatul general al CJUE s-a referit și la numirea interimară a unui șef al Inspecției Judiciare: ”acest sistem este susceptibil să dea naștere unor îndoieli cu privire la interesul guvernului român de a numi o anumită persoană în fruntea organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare împotriva magistraților”.
Într-o reacție la concluziile lui Michal Bobek, Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au prezentat 10 propuneri pentru reformarea justiției. Acestea sunt:
1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
9. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);
10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Partajează acest conținut:
